Maestrul arhitect al Bruxelles UE

Întrebări care necesită răspunsuri urgente sunt: cum au putut arhitecţii Bruxelles UE să construiască o structură atât de nedemocratică din ţări europene democrate – şi cine au fost aceşti oameni? De fapt, arhitectul cheie al Bruxelles UE a fost Walter Hallstein (1901-1982), un avocat puternic din Germania nazistă.

În iunie 1938, Hallstein a participat la negocierile oficiale de stat între Germania nazistă şi Italia fascistă cu scopul de a face din aceste ideologii agresive, o platforma pentru Europa viitoare. În ianuarie 1939, doar cu câteva luni înainte de lansarea celui de-al doilea război mondial de către coaliţia dintre IG Farben – cel mai mare cartel al petrolului şi medicamentelor din acea vreme – şi nazişti, Hallstein a ţinut un discurs istoric subliniind în detaliu structura legală a Europei sub controlul Nazi/IG Farben.

În 1941, Hallstein a devenit decan al Facultăţii de Drept şi Economie de la Universitatea din Frankfurt, Germania. Nu a fost o coincidenţă faptul că la Frankfurt era, de asemenea, sediul IG Farben. Cu câţiva ani mai târziu, Tribunalul pentru crime de război de la Nürnberg a revelat faptul că din acest sediu al IG Farben s-a planificat şi implementat cucerirea economică a Europei – patentele fiind uneltele legale pentru controlul economic.

În 1950, după ce i-a minţit pe Aliaţi cu privire la trecutul său nazist, Hallstein a devenit consilier al cancelarului vest-german Adenauer şi principalul coordonator al politicii sale externe. Ca rezultat al experienţei sale anterioare extinse în planificarea unei Europe guvernate de Cartel şi nazişti, el a devenit arhitectul cheie al Bruxelles UE.

La 25 martie 1957, Hallstein a fost unul dintre cei 12 semnatari ai Tratatului de la Roma – documentul fondator al Bruxelles UE. În 1958 el a fost numit primul preşedinte al Comisiei UE – un post pe care l-a deţinut pentru un întreg deceniu.

1936 – 1945 Hallstein a fost membru al infamei organizații a naziștilor ,,Apărătorii Legii” , o organizație construită pentru a deveni pilonul legal al unei Europe sub controlul coalitiei Nazi/ Cartel.

1941 – 1945 Hallstein a fost profesor de drept și economie la Frankfurt, sediul celui mai mare cartel chimic al lumii și finantatorul principal al naziștilor, IG Farben.

1950 – 1957 Hallstein a fost creierul politic al negocierilor care au dus la Tratatul de la Roma.

1950 – 1967 Hallstein a fost numit primul președinte al așa-numitei Comisii Europene. El a construit Bruxelles/UE și a condus Europa timp de 10 ani decisivi, în numele intereselor cartelului.

Bruxelles UE de astăzi este construit pe o serie de organizaţii predecesoare care au condus gradual la structura curentă. Primul ciclu al organizaţiilor a fost completat în anii 1950 şi a inclus Comunitatea europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) în 1951 Comunitatea de Apărare Europeană (EDC) (un proiect care a fost respins de parlamentul francez în 1954), Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică (EAEC sau EURATOM) în 1957.

Toate aceste organizaţii au avut în comun mai multe elemente:

1. Au fost conduse de Cartelul German al Petrolului şi Medicamentelor – după înfrângerea în 1945 a coaliţiei Nazi/Cartel – într-un efort de a organiza următoarea încercare de cucerire a Europei.
2. Textul tratatelor a fost pregătit de acţionarii legali ai Cartelului Petrolului şi Medicamentelor, în mod special Walter Hallstein, pentru a asigura structura dictatorială necesară planului de cucerire.

3.Alte cinci ţări europene, Franţa, Italia şi ţările Benelux au fostatrase să adere la aceste „Comunităţi” cu promisiunea înşelătoare de pace, securitate şi prosperitate economică.

Cei „Şase sicilieni” – şi Profesorul de Drept din Nazi/Cartel

Între 1 şi 3 iunie 1955, întâlnirea decisivă de pregătire a „Comunităţii Economice Europene” a avut loc la Messina, Sicilia. Participanţii la această întâlnire vor fi cunoscuţi drept „cei şase sicilieni”.

Experienta juridică limitată a acestor cinci ,,membri fondatori” ai UE contrastează cu experienta celui de-al șaselea membru, Walter Hallstein.

• Efectuează studiile la Facultatea de Drept din Bonn, Munchensi obţine titlul de „doctor în drept” la Universitatea din Berlin. Este timp de aproape 20 de ani decanul Facultăţii de Drept şi Economie de la universităţile din Rostock şi Frankfurt.

O scurtă privire asupra documentelor din Curriculum Vitae al lui Hallstein ne arată cine a tras cu adevărat sforile în proiectarea bazei juridice pentru Bruxelles UE.

     Hallstein şi proiectul „Pământul pârjolit”

 Cum a putut Hallstein – cu trecutul său întunecat din istoria Nazi/Cartel – să devină arhitectul şef al Bruxelles UE şi primul preşedinte al comisiei UE?

Răspunsul la această întrebare este izbitor de simplu: în primul rând, Hallstein a trebuit să mintă în faţa Comandamentului Suprem al Aliaţilor din Germania postbelică, în ceea ce priveşte calitatea sa de membru în diferite organizaţii naziste. În al doilea rând, el a trebuit să se asigure că numeroasele sale publicaţii şi prezentări în calitate de cruciat al cuceririi Europei de către cartelul nazist, au fost distruse. Pe următoarea pagină sunt prezentate documente în formă tipărită ale Bibliotecii Naţionale Germane care folosesc acelaşi termen de căutare, „Walter Hallstein”.

Aceasta – cea mai completă bibliotecă online din toată Germania – listează următoarele sale publicaţii:

• Înainte de 1933 (anul în care coaliţia Nazi/Cartel a obţinut pu-terea în Germania) se poate găsi o singură publicaţie.
• După 1945 şi înfrângerea coaliţiei Nazi/Cartel se pot găsi maimult de 100 de cărţi şi publicaţii semnate de Hallstein.
• Straniu, între 1933 şi 1945, în timpul regimului de teroare al coa-liţiei Nazi/Cartel, se poate găsi o singură publicaţie a lui Hallstein. Această absurd de scurtă listă de o singură publicaţie în 12 (!) ani merită o explicaţie – în special luând în considerare faptul că în această perioadă Hallstein a fost decan al Facultăţii de Drept la două mari universităţi germane.

Există o singură explicaţie a acestui fapt: Hallstein şi complicii săi din Cartel au încercat să se asigure că nici unul din discursurile sau publicaţiile sale ca avocat al coaliţiei Nazi/Cartel şi al subjugării Europei de către acesta, nu va supravieţui. Această „politică a pământului pârjolit” a fost o condiţie preliminară pentru ridicarea politică a lui Hallstein astfel ca el să devină părintele fondator al Bruxelles UE.

Pentru a răspunde cetăţenilor Europei la întrebarea „Cine este adevăratul Hallstein?”, am inclus un capitol special despre el.

Expertul în patente al Cartelului, C.F.Ophuels

În mod evident, Hallstein nu a fost singur în rolul său de arhitect şef al Bruxelles UE. El sa înconjurat de tehnocraţi legali care fuseseră deja instrumentele acţionarilor coaliţiei Nazi/Cartel înainte de 1945. Deoarece uneltele cheie ale Cartelului pentru a-şi asigura viitorul control asupra Europei au fost patentele, nu este o surpriză faptul că Hallstein a ales – ca mâna lui dreaptă – un expert în legea patentelor:

În timpul regimului nazist, Carl Friedrich Ophuels a fost expertul conducător al importantei Curţi a Patentelor din Frankfurt (Germania), unde se afla sediul cartelului IG Farben, al industriilor chimice din ţările ocupate ale Europei. Acest fapt l-a calificat, desigur, ca şi complice al următoarei încercări a Cartelului de a cuceri Europa.

Chestionarul de des-nazificare al Aliaţilor din 1946 revelează faptul că Ophuels a fost membru al partidului nazist NSDAP (Partidul National Socialist Muncitoresc German) cu numărul de membru 2399061 (document A). Din cauza trecutului său nazist, Biroul de Securitate al Aliaţilor l-a clasificat în 1947 pe Ophuels astfel: „Acest individ a fost anterior găsit de către Guvernul Militar neangajat în nici un post superior celui de muncă obişnuită”(document B).

Totuşi, judecata lui Hallstein despre Ophuels era în contrast direct cu cea a Biroului Aliaţilor. Împreună cu Gerhard Schiedermair – un membru al notoriului clan Schiedermair de avocaţi nazişti – Hallstein l-a promovat pe Ophuels într-un singur an (1949) în poziţiile de „doctor” şi „profesor” de drept la Universitatea din Frankfurt. Cu un an mai târziu, în 1950, Hallstein l-a numit pe Ophuels în poziţia de „ambasador la Bruxelles” şi mâna sa dreaptă pentru construirea „Bruxelles UE”.

La 17 decembrie 1941, sediul central al partidului nazist din Frankfurt, printr-o scrisoare oficială către Rectorul Universităţii din Frankfurt, atestă faptul că C.F. Ophuels este un nazist „de încredere din punct de vedere politic” („politisch verlassicher”). Doar 16 ani mai târziu, acest puternic devotat al coaliţiei Nazi/Cartel semnează „Statutul Curţii de Justiţie a Europei” ca principal arhitect al acesteia.

Noi, popoarele Europei, trebuie să înţelegem că fundamentele Curţii Europene de Justiţie – cel mai înalt organism juridic al „Bruxelles UE” de astăzi, au fost fabricate şi legalizate de acţionarii coaliţiei Nazi/Cartel care include membrii înregistraţi ai partidului nazist.

Timp de jumătate de secol Cartelul a reuşit să înăbuşe oribila şaradă a acţionarilor săi politici. Acum că adevărul a ieşit la iveală, oricum, legitimitatea democratică a „Bruxelles UE” s-a spulberat. Nici o organizaţie democratică – şi nici un cetăţean cu drept de vot – nu-i mai poate ignora trecutul criminal.

Copiii naziștilor conduc în prezent UE :

Mama Ursulei, vrăjitoarea din capul UE dădea mâna cu idolul ei, Adolf Hitler:

Va urma…