Înșelătoria bombei atomice 1945-2015

Un subiect extrem de controversat adus în discuție de suedezul Anders Björkman, arhitect naval și inginer specializat în echipamente maritime, este cel al înșelătoriei numite bomba atomică.

Dacă este adevărat ceea ce el susține, aceasta este una dintre cele mai abjecte, mai mari și mai teribile manipulări şi înșelătorii din istorie, o minciună orchestrată cu atenție şi în spatele căreia se află nume importante. Gradul de control obţinut prin frică şi cantitatea de bani rezultată în urma acestei înșelătorii sunt, practic, enorme chiar şi acum la 70 de ani de la inventarea ei. Putem considera amenințarea atomică cea mai mare sperietoare a zilelor noastre, o modalitate prin care sunt ținute în șah guverne, ţări şi în teroare mințile oamenilor. 

Iată câteva dintre ideile uimitoare ale acestuia.

Subiectul merită investigat cu atenție, deoarece implicațiile unei astfel de demascări sunt uriașe.


70 de ani de minciuni propagandistice în mass-media pentru a speria oamenii şi de ce este ilegal să informezi lumea în această privinţă

       de Anders Björkman, M.Sc.

    Rezumat

    1. Hiroshima şi Nagasaki nu au fost distruse de bombe atomice în 1945. Japonezii care trăiau în cocioabe făcute din lemn şi hârtie au fost ucişi şi arşi cu bombe cu napalm. Japonezii bogaţi locuiau în suburbii.
    2. Cele două bombe atomice care au „explodat” în Japonia în 1945 au fost doar propagandă de război americană (informaţie falsă) pentru a impresiona Uniunea Sovietică, dar Stalin nu a crezut aceasta. El (sau adjunctul lui, Beria) au „inventat” (falsificat) propria lor bombă atomică în 1949.
    3. Minciunile vechi de 70 de ani continuă bineînţeles şi astăzi, cu putere, susţinute de câteva guverne, generali nebuni şi o mulţime de fizicieni, incluzând aici câştigători de Nobel care nu pot obţine nicio slujbă mai bună decât a minţi pentru guvernele lor – singura slujbă bine plătită pe care majoritatea fizicienilor o pot obţine în afară de a fi nişte profesori de şcoală prost plătiţi – și de mass-media, bineînțeles, care publică informaţii false pentru a vă spăla pe creiere.
    4. SUA foloseşte miliarde de dolari pentru a menţine înşelătoria. Rusia nu foloseşte nicio rublă sau copeică pentru a face povestea să meargă mai departe.
    5. Franţa şi China şi-au falsificat şi ele bombele atomice în anii ʼ60.

    6. Încă din 1964, 10.000 de bombe atomice false au fost construite, transportate de colo colo, scăpate pe jos, lovite din greşeală de soldaţi incompetenţi, dar niciodată, niciuna nu a explodat. Motivul este faptul că bombele atomice nu pot exploda. Este fizic imposibil, aşa cum voi arăta în acest articol.
    7. Rachetele balistice intercontinentale nu funcţionează nici ele. Un război termonuclear nu este posibil!
    9. Iranul încearcă de 30 de ani să falsifice o bombă atomică pe care Stalin a reuşit să o facă în 4 ani, acum 65 de ani, asistat de prizonierii din gulag şi de compania minieră Wismut AG de Aue, Saxonia, care i-au furnizat uraniu.
   10. Agenţia Energiei Atomice Internaţionale, IAEA, şeful ei Yukiya Amano şi dictatorul Coreei de Nord sunt parte din înşelătorie. Doar întrebaţi-i despre asta. Ei sunt plătiţi să mintă în legătură cu bombele atomice. 
   11. Vestea bună este că bombele atomice, bombele A, nu funcţionează şi nu avem de ce să ne temem de ele. Trebuie însă să ne temem de politicienii şi militarii care cred în acestea.

    Avertisment pentru pseudoştiinţă

Aţi auzit de Trofim Lyssenko? El a fost inventatorul pseudoştiinţei în jurul anilor ʼ30! Stalin l-a iubit. Stalin a fost un ucigaş în masă care împreună cu Hitler au pornit Al Doilea Război Mondial (CDDRM) atacând Polonia, statele baltice şi Finlanda în 1939, un om pe care preşedintele american Roosevelt l-a plăcut foarte mult. Stalin a putut să deţină Polonia şi statele baltice după CDDRM.

Bombele atomice erau doar minciuni de propagandă şi nu există nicio dovadă că ele au funcţionat în 1945 sau mai târziu. Bomba atomică a fost inventată de Robert O Lyssenko, un văr al lui Trofim – dar asistat de Albert Einstein!

Când ficţiunea istorică devine mai adevărată decât faptele istorice, asta te face să te întrebi: Cine conduce manipularea maselor? Cine îi promovează pe toţi aceşti Lyssenko-şi ai bombelor atomice încă din 1942? Ce fel de oameni sunt cei care crează astfel de mizerii? Şi de ce? Răspunsul: banii (şi controlul prostimii, n.n.)!

În data de 6 august 2015, SUA a celebrat cele două bombe atomice care au fost aruncate peste Japonia acum 70 de ani. Conform Pew Center, 56% dintre americani încă mai cred că a fost justificat să se şteargă de pe faţa pământului 70.000 de oameni, în mare parte civili, cu cele două bombe atomice de la Hiroshima şi Nagasaki. Ei încă nu ştiu că totul a fost doar propagandă. Când ziarul de mai jos a fost publicat în 6 august 1945, editorii ziarului au urmat pur şi simplu ordinele venite de sus şi nu au mai verificat dacă informaţia era adevărată. Cu siguranţă niciun reporter al The New York Times nu a fost prezent pentru a verifica nimic. Cititorii nu au suspectat că era o înşelătorie.

Mass-media trebuie şi acum, 70 de ani mai târziu, să publice vechile minciuni care au fost o invenţie fantastică a unor ingineri şi savanţi occidentali foarte inteligenţi, care au salvat milioane de vieţi: co-pilotul bombardierului Robert Lewis a fost un pic îngrijorat („Ce am făcut?”) etc.

Ideea era ca ei să creeze în timpul CDDRM o super armă, secretă, teroristă care să înspăimânte oamenii, o armă făcută cu banii armatei. Arma nu va funcţiona (acesta este secretul), dar cu ajutorul propagandei de toate tipurile poţi impresiona cu uşurinţă prietenii şi duşmanii. Mulţi politicieni au adorat această idee. Publicul prost nu va trebui să ştie că a fost o mistificare încă din start.

Sau după cum afirma un internaut, Brabantian, comentând exploziile din portul chinez Tianjin, din 12 august 2015: „Norul ciupercă din Tianjin ne îndreaptă către argumentele detaliate ale inginerului suedez Anders Björkman care arată că nicio bombă nucleară nu a existat sau explodat:
  (a) Pozele şi videourile cu norii ciupercă sunt explozii chimice, iar noi am fost Pavlov-izaţi să credem că sunt nucleare; 
  (b) Hiroshima şi Nagasaki au fost pur şi simplu atacate cu furtuni de foc chimice asemănătoare cu cele din Tokyo, Dresda, Hamburg. Oţelul, cărămizile şi betonul din zona zero au rămas în picioare. Deşeurile radioactive au putut fi aruncate împreună cu chimicalele;
  (c)Majoritatea caselor japoneze erau din lemn, aşa că au ars;
  (d) Mass-media ascunde faptul că au fost martori care au văzut mai multe bombardiere.

Teroarea bombelor nucleare a adus trilioane pentru cabală din 1945 încoace, iar din anii ʼ60 a fost o unealtă majoră a Israelului de terorizare a arabilor şi a lumii întregi, în războaiele din anii 1967 şi 1973, «opţiunea Samson» etc.Putem vedea, de asemenea, de ce toate aceste zece naţiuni ce au aşa-zisa bombă nucleară au susţinut această înşelătorie:

1945 – SUA – bombele chimice de la Hiroshima şi Nagasaki (ca şi cele din Tokyo, Dresda, Hamburg…), unde au aruncat, de asemenea, elemente radioactive generatoare de boli. Mass-media şi martorilor japonezi care au văzut flota de avioane li s-a spus să tacă. Povestea nucleară s-a vândut prin adăugarea de chimicale explozive generatoare de «nori ciupercă» în filme şi fotografii. 
1949 – Uniunea Sovietică acceptă înţelegerea conform căreia elitele Rusiei devin şi mai bogate prin intrarea în Războiul Rece şi în «teroarea nucleară globală». 
1952 – Marea Britanie şi centrul financiar din Londra nu vor să fie mai prejos deoarece, totuşi, imperiul englez încă domină lumea. Aşa că Marea Britanie are bomba.
1960 – Franţa nu vrea să fie mai prejos față de britanici şi acceptă înţelegerea să devină o forţă nucleară dacă ei vor pretinde că sunt cei care le oferă Israelului tehnologia nucleară.
1964 – China este ajutată să-şi actualizeze arsenalul pentru a se justifica astfel escaladarea cheltuielilor militare în SUA. China are bomba.
1966 – Israel intră şi ea în club după înţelegerea cu Franţa, tocmai la timp pentru a-i teroriza şi intimida pe arabi în războaiele din 1967 și 1973 – Israelul are bomba şi în consecinţă îi poate ameninţa pe toţi cu «opţiunea Samson», după cum a confirmat mai târziu «bravul informator din interior» Vanunu celor de la MI6 London Times.
1974 – India acceptă înţelegerea și încetează să mai fie aşa de «nealiniată» şi izolată de marile puteri. Își insultă propria moştenire culturală, numindu-și programul de obținere a bombei «Budha Zâmbăreţul». India are şi ea bomba.
1979 – Africa de Sud – guvernul alb de apartheid primeşte o compensaţie pentru tot abuzul din mass-media Occidentală, dar este de acord în prealabil să «dezactiveze» orice bombă atomică înainte de venirea lui Mandela sau a oricărui guvern negru pentru ca aceştia să nu afle înşelătoria… Astfel se alătură Israelului și Taiwanului în testele bombelor atomice. Rasiștii albi din Africa de Sud au bomba şi sunt gata să omoare negrii arătând astfel că oricine poate avea bomba, dar toate bombele au fost luate şi transportate departe de guvernul lui Mandela. 
1998 – Pakistan este jucătorul central în noua temă occidentală anti-musulmani, pentru a putea reînvia «războiul contra terorii». Pakistanul îşi actualizează arsenalul pentru a fi o pereche egală vechiului rival, India. Aşadar, musulmanii, pakistanezi au bomba, iar Osama sau teroriştii pot pune mâna pe ea. În plus, Pakistanul vinde bombe Arabiei Saudite ca extra bonus. 
2006 – Coreea de Nord face mereu afaceri cu ultimele produse de consum ale familiilor elitei conducătoare, îşi actualizează arsenalul şi intră în clubul nuclear. Acum Coreea de Nord devine o «ameninţare reală». Indiferent că aceste bombe sunt reale sau nu, sunt cu siguranţă nişte «afaceri bune»!

Implicaţiile politice ale acestei înşelătorii nu sunt chiar aşa de mari. Aceasta înseamnă doar că SUA a înşelat lumea la sfârşitul CDDRM împreună cu URSS, Marea Britanie, Franţa, China, India, Pakistan şi Israel care s-au alăturat mai târziu. „Trădarea” lui Julius şi Ethel Rosenberg a fost probabil parte din spectacolul american, ei nefiind executaţi, ci primind noi identităţi.

Informatorul israelian Vanunu este, de asemenea, parte a show-ului prin „expunerea” armelor nucleare israeliene, deşi nu există aşa ceva. De asemenea, afirmaţiile şi îngrijorările Israelului legate de o posibilă bombă nucleară iraniană sunt, de asemenea, spectacol, ştiind că nicio astfel de bombă nu a existat şi nu poate fi construită.

Criza rachetelor din Cuba din 1962 a fost și ea o făcătură cinică şi totală în care atât Hrușciov cât şi Kennedy erau conştienţi că erau angajaţi într-un conflict de faţadă cu bombe atomice inexistente.

Cum de o super armă ce costă miliarde de dolari este astăzi compatibilă cu reala democraţie este dincolo de înţelegerea mea. Bineînţeles, bomba atomică a fost construită în secret în timpul CDDRM ca un truc ieftin de către oameni tineri şi sinceri care evitau astfel serviciul militar de pe front inventând poveşti SF despre bomba A ca parte a propagandei de război, dar te-ai fi aşteptat ca după război ei să spună adevărul, şi anume, că totul a fost o înşelătorie. Dar ei nu au putut să facă aşa ceva.

   În SUA este împotriva legii să spui adevărul despre bomba A!

Semnificaţia bombei A pentru scopuri militare este foarte clară conform legii Atomic Energy Act of 1946 (Public Law 585, 79th Congress). Această prostie, US Atomic Energy Act of 1946 (şi revizuirile ei) determină apariţia Comisiei pentru Energie Atomică (Atomic Energy Commission – AEC) şi mai târziu a Departamentului pentru Energie (Department of Energy – DoE), unde există un strict control al informaţiei. Mai exact – cenzură!

Clauzele datelor restricţionate din legea Atomic Energy Act specifică că toate informaţiile referitoare la bombele atomice sunt secrete şi clasificate, cu excepţia cazului când sunt declasificate în mod explicit, şi nu se face nicio diferenţă referitor la locul unde a fost creată această informaţie, fie că ea apare într-un laborator guvernamental sau oriunde în lume, prin anumiţi cetăţeni privaţi.

Astfel, informaţiile despre armele nucleare sau propaganda este născută în secret conform legii SUA. Deci nu există alegere pe acest subiect şi astfel toate informaţiile conform cărora bombele A sunt false sunt efectiv cenzurate în SUA.

   Și trebuie să fie păstrat secretul în continuare!

Ascunderea informațiilor a funcţionat foarte bine în Japonia anilor 1945-1953, atunci când aceasta era ocupată de SUA şi se aplica stricta cenzură şi era astfel interzis să pui la îndoială bombele A din 1945. Erai arestat, încarcerat şi chiar executat dacă spuneai că acele bombe erau doar propagandă şi că nu a existat nicio dovadă că ele au fost folosite. SUA încă are baze în Japonia, aşa că înţeleg de ce Japonia tace în continuare pe marginea minciunilor din 1945.

Iar înşelătoria funcţionează şi astăzi, 70 de ani mai târziu, deoarece bomba A este, vorba aceea, „o ameninţare criminală”. Teroriştii o pot folosi! Păi oricine o foloseşte sub orice pretext şi oricine are această bombă este terorist, inclusiv guvernele noastre.

Iranul şi puterile globale au fost de acord în 3 aprilie 2015 cu „parametrii cheie” ai unei noi înţelegeri nucleare false. Iranul poate continua să planifice o falsă bombă A după acea dată, însă cu un număr redus de centrifuge false. Aceasta înlocuieşte înţelegerea din 23 noiembrie 2013.

Congresul SUA va avea drept de veto în legătură cu orice dezvoltare legată de falsele bombe A în 2016. La 14 iulie 2015, o nouă înţelegere a avut loc, aşa că showul iranian cu bombe A merge mai departe. Nimeni nu îndrăzneşte să spună că acestea nu funcţionează.

Există 8.420.000 de site-uri web, găsite de Google în 0,19 secunde, care promovează bombele atomice. Se pare că aceste site-uri sunt doar o stupidă propagandă. Există o mulţime de articole impresionante pe tema armelor nucleare, dar niciunul nu ar sugera vreodată faptul că totul este o înşelătorie prostească.

Pentru a elimina odată pentru totdeauna această „ameninţare” globală şi totodată „provocarea catastrofică potenţială” la adresa securităţii globale, Anders Björkman oferă pe site-ul heiwaco.tripod.com o serie de argumente care, în opinia sa, explică de ce armele nucleare nu funcţionează şi sunt false.

Escrocheria nucleară (video) – https://ok.ru/video/15226072861292

    Drum drept spre Lumină!


Descoperă mai multe la lumina_adevărului

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

3 comentarii

  1. Ar fi bine pentru toată omenirea, de pe Pământ, să fie adevărat ce zice suedezul ăsta despre ,, înșelătoria bombei atomice din 1945 ” , dar eu cred că 🅰️🌅 bomb există, e foarte reală și foarte distructivă …

    Apreciază

  2. Ia vedeți și asta: https://www.facebook.com/share/v/1Cy5zo9nGF/?mibextid=wwXIfr .

    Mai sunt niște întrebări foarte importante: când mama naibi au reușit ei să dezvolte plutoniu îmbogățit pentru Little Boy și Fat Man de la Hiroshima și Nagasaki? Plutoniul îmbogățit s-a dezvoltat în SUA în 1976, atunci au terminat. Și când au avut timp să dezvolte pentru a doua bombă, având în vedere că au bombardat la câteva luni distanță? Știe cineva ce s-a întâmplat cu crononauții care au fost trimiși prin Proiectul Philadelphia în timp, în ’45 și în 1863? Vedeți pozele de la Gettysburg și vedeți cine vi se pare anormal în poze acolo, și nu ar trebui să fie, că pare din alt timp.

    Apreciat de 1 persoană

  3. Occidentalii reinventează istoria. În iulie 1945, la Conferința de la Potsdam, președintele Harry Truman l-a informat pe Iosif Stalin că Statele Unite au dezvoltat arme moderne, neîntâlnite până atunci. Liderul sovietic a reacționat cu reținere. Truman și premierul britanic Winston Churchill au fost surprinși de această reacție: au crezut că Stalin nu înțelege despre ce este vorba. Dar, el știa deja totul, fiindcă la 12 zile după asamblarea bombei atomice în Statele Unite, descrierea acesteia făcea deja turul media din Moscova.

    Într-altă ordine de idei, în 1932, omul de știință rus Igor Kurceatov a fost primul din URSS care a studiat fizica nucleului atomic. Cinci ani mai târziu, o echipă care-l includea pe Kurceatov a creat primul ciclotron din Europa. Invenția a fost lansată la Institutul de Radiu din Leningrad. În 1945, instalația a produs primul preparat sovietic de plutoniu în cantități pulsate – mai precis, elementul cheie al bombei atomice.

    Prin septembrie 1942, la o lună și jumătate după începerea Proiectului Manhattan al yankeilor, URSS a început lucrările la uraniu și, în februarie 1943, a început să-și creeze propria bombă atomică. Laboratorul special creat nr. 2 al Academiei de Științe a URSS, viitorul Institut Kurceatov, a fost condus de nimeni altul decât de… Kurceatov. Pentru a crea bomba, a fost necesar să se stabilească producția de combustibil nuclear – adică, uraniu și plutoniu.

    Au fost construite 2 fabrici în Urali într-o perioadă scurtă de timp. Kurceatov a supravegheat personal activitatea primei uzine din Ozersk (acum Mayak), unde, în 1948, a fost lansat primul reactor nuclear industrial. Până în 1949, acolo fusese produs suficient plutoniu pentru a testa prima bombă nucleară sovietică, RDS-1. A fost testată în august 1949 în regiunea/zona de testare Semipalatinsk din Kazahstan. Prin urmare, dacă ne uităm la date, observăm că nu Leslie Groves și celălalt idiot – Robert Oppenheimer ar fi fost primii proiectanți ai lui Little Boy, ci alții de la Răsărit mai iuți de minte. Să mai amintesc aici de „Tsar Bomba” – Bomba Țarului, cred că n-ar mai avea rost! Oricum era de 20 de ori mai puternică decât bombele atomice aruncate asupra Hiroshimei și Nagasaki de către SUA.

    Un alt merit al lui Kurceatov a fost apariția primului (și al treilea din lume) submarin nuclear al URSS, K-3 „Leninski Komsomol“. În 1959, URSS a construit cu succes pe „Lenin“, primul spărgător de gheață cu propulsie nucleară din lume: proiectul a fost supravegheat de asociatul lui Kurceatov, Anatoli Alexandrov.

    V-aș recomanda să citiți despre fenomenalul Iakov Zeldovici care prin 1958 a propus să arunce în aer Luna. Rușii sunt și au fost inegalabili în multe domenii. Tocmai astăzi a apărut acest articol când Rusia își comemorează eroii din Marele Război Patriotic – pentru că în 22 iunie 1941 la ora 4:00 dimineața Uniunea Sovietică a fost atacată de Wehrmacht-ul german. Dacă nu erau ei și cei 27 de milioane de morți, omenirea ar fi fost îngenuncheată de cel mai crunt flagel care o amenința: nazismul!!! WWII a fost produsul acelei cumplite ideologii rasiste, a fost conceput ca un război de cucerire și anihilare. Milioane de oameni au fost expulzați, înrobiți sau uciși. Consider că n-ar trebui să uităm și nici să bagatelizăm evenimentul.

    Apreciat de 3 persoane

Lasă un comentariu