Ţinutul lui Pan La punctul culminat al perioadei dintre 100 de milioane de ani î.Ch. şi 10 milioane de ani î.Ch. a apărut o civilizaţie, care s-a numit Ţinutul lui Pan sau Pangeea. În timpul Pangeei aveau loc experimente cu ADN, iar în „laboratorul terestru” nu erau prevăzute dispozitive de siguranţă. Aceasta înseamnă că diferitele forme de viaţă puteau fi încrucişate şi puteau crea alte melanjuri şi hibrizi – practic fără nicio restricţie. În plus faţă de formele de viaţă care semănau cu o încrucişare între cai, oameni şi zâne, existau multe creaturi bizare care hoinăreau prin lumea voastră – toate fiind rezultate ale experimentării genetice şi încrucişării speciilor. Calul înaripat şi centaurul sunt numai două dintre acestea. Înglobat în codurile genetice ale fiecărei specii din timpul lui Pan a fost (şi încă este) planul de evoluţie fizică al Creatorului Infinit. Inspiraţia Creaţiei aduce în prim plan principiul „centropiei” 22, care este opusul entropiei – aceasta însemnând că înclinaţia naturală a unei creaturi este creşterea gradului de ordine, a complexităţii inteligenţei şi a conştienţei de sine. Toate formele de viaţă din timpul inspiraţiei au în fiinţele lor, codat, un proiect de selecţie naturală şi, astfel, pe măsură ce formele de viaţă ale lui Pan au început să crească în termeni de nivel de conştienţă, ele au dezvoltat diferite nivele de inteligenţă.

Când pleiadienii s-au încarnat în aceste forme de viaţă aflate în evoluţie, a intervenit o mutaţie, care a dus la un salt brusc al nivelului de conştienţă al organismelor. Ele au devenit conştiente că fac parte din Creaţie şi că sunt conectate intim cu Sursa. Evoluţia fizică şi evoluţia sufletului au fuzionat. Ca scântei ale energiei nediferenţiate a Sursei, sufletele proaspăt trezite au simţit un dor de a se reîntoarce la această Sursă. Ele şi-au dat seama că o parte a acelei Surse se desprinsese din vastitatea Iubirii şi Luminii, şi că trecea prin această experienţă exterioară a întrupării. Acestor forme de viaţă, parţial dumnezei („hu”) şi parţial masculine/feminine („man”), li s-a dat un tărâm al Creaţiei în care să înveţe să devină dumnezei cu drepturi depline. Acest nivel este cunoscut ca dimensiunea a 4-a, sau tărâmul minţii, cunoaşterii şi imaginaţiei. În şablonul fiecărei fiinţe umane se află dorinţa de a crea precum Creatorul, la fel cum în fiecare copil născut din părinţi umani se află potenţialităţile, speranţele şi dorinţele părinţilor. Ar trebui remarcat că hominidul (maimuţa care merge vertical) a fost transmutată 23 în homo sapiens, pentru a fi vehiculul perfect pentru sufletele pleiadiene care se încarnau. Hominizii netransmutaţi care au rămas şi-au continuat spirala lor evolutivă. Toate formele de viaţă au o esenţă a sufletului, dar esenţa hominizilor aflaţi în evoluţie era rudimentară în comparaţie cu pleiadienii care se încarnau şi cu forma lor de homo sapiens. Antropologii voştri sunt foarte încurcaţi de apariţia bruscă a lui homo sapiens în urmă cu milioane de ani, iar acum confuzia poate fi lămurită. Fiecare scânteie de divinitate, pe măsură ce a experimentat diferitele întrupări fizice şi specii în timpul Pangeei, şi-a dezvoltat treptat dorinţa de a deveni un Dumnezeu Creator. Permiteţi-ne acum să reiterăm ce s-a întâmplat în Pangeea. Civilizaţia era formată dintr-o mulţime de experimente ADN făcute de sufletele pleiadiene de densitatea a 7-a, care explorau şi răspândeau viaţa pe Pământ. Au existat multe forme de viaţă create prin combinarea şi recombinarea catenelor de ADN.

Unele dintre acestea erau destul de exotice ca natură, incluzând aici centaurul vostru, unicornul şi alte specii hibride. Acesta a fost făcut, în primul rând, ca un experiment, ca să se vadă ce se întâmplă când combini catena aceasta cu catena aceea etc. Unele hibridizări au avut loc în timpul încrucişării speciilor, iar altele au fost create în laborator. Noi am fost unii dintre arhitecţii acestor experimente. Am descoperit foarte multe despre viaţă şi am răspândit numeroase specii pe Pământul vostru. Au existat anumiţi pleiadieni de densitatea a 7-a cărora li s-a încredinţat sarcina acestor experimente, iar unul dintre aceştia a fost numit „Domnul Pan”, zâna sau îngerul Pan în multe dintre povestirile voastre mitologice. Această fiinţă deosebită, care era în primul rând masculină ca natură, pur şi simplu observa reproducerea speciilor în lumea voastră, în timpul Pangeei. Mai multe aspecte ale experimentelor au mers anapoda. Mulţi oameni de ştiinţă şi tehnicieni de laborator din lumea voastră de azi fac experimente care scapă de sub control. În unele cazuri poţi sfârşi prin distrugerea dispozitivelor care adăpostesc experimentele, dacă reacţiile nu sunt controlate cum trebuie. Aţi auzit cu toţii povestiri cu inventatori care şi-au aruncat în aer laboratoarele, prin folosirea combinaţiei greşite de substanţe chimice în experimentele lor. În esenţă, acest lucru s-a întâmplat foarte multor suflete care se aflau sub îndrumarea lui Pan, în diferitele laboratoare de pe Pământ.

     O privire asupra încrucişării dintre oameni şi extratereştri

Acum, în timpul Pangeei, planeta voastră conţinea o diversitate de creaturi de densitatea a 3-a şi a 4-a. Majoritatea acestora se reproduseseră, se dezvoltaseră şi evoluaseră pe Pământ ca o combinaţie de ADN terestru şi pleiadian, fiind create din şabloane de ADN recombinate. Totuşi, planeta Pământ, datorită vieţii minerale şi vegetale luxuriante din prima şi a doua densitate, a atras multă atenţie din Cosmos. Au existat diferite sub-grupuri de umanoizi care au luat naştere în sistemele stelare Lira/Vega şi Pleiade şi care s-au răspândit în regiunile vecine din galaxia voastră. Experimente similare au avut loc în alte lumi, conduse de suflete care făceau parte din programul nostru şi care se aflau sub îndrumarea noastră. Ne-am învăţat studenţii cum să răspândească viaţa pe diferite planete. Forma umană, care iniţial a fost creată în densitatea a 7-a a Pleiadelor, s-a răspândit în peste o sută de sisteme solare din galaxia voastră, astfel că, la un moment dat, existau peste o sută de sub-specii de umanoizi care au fost răspândiţi în diferite sectoare. Unele dintre acestea sunt binecunoscute clarvăzătorilor, mediumilor şi metafizicienilor voştri. Le vom descrie pe acelea care au avut cel mai mare impact asupra lumii voastre. Vom încerca, de asemenea, să dăm ordinea cronologică în care au evoluat aceste specii şi să relatăm o povestire detaliată asupra migraţiei lor spre Pământ.

În plus faţă de răspândirea iniţială a speciilor prin evoluţie şi mutaţie, există două moduri în care pe Pământ pot apărea specii noi de umanoizi. Una este prin infuzie de ET în forma lor nativă în lumea voastră. Cu alte cuvinte, o navă spaţială intră în atmosfera Pământului, iar ocupanţii ei aterizează la suprafaţă, ies din nava spaţială şi umblă printre formele de viaţă de pe Pământ. Într-un asemenea moment, extratereştrii pot avea capacitatea de a se împerechea cu umanoizii existenţi pe Pământ, prin urmare creând forme hibride de viaţă, care sunt o combinaţie a nativilor ET şi forma umană existentă. Acest lucru nu este uşor întotdeauna. Nu are succes mereu. Uneori duce la rezultate indezirabile. Uneori este foarte dificil pentru nativii ET să trăiască pe Pământul vostru, din cauza câmpurilor sale gravitaţional şi electromagnetic, dense şi apăsătoare. Aşadar, aceasta nu este întotdeauna cea mai uşoară sau preferată metodă a extratereştrilor de a interacţiona cu umanoizii. Totuşi, în ceea ce priveşte anumite rase ET, acest fapt s-a petrecut pe o perioadă îndelungată în diferite zone ale Pământului, deşi numărul acestora este destul de mic, în comparaţie cu populaţia umană totală. O cale mult mai dezirabilă pentru ca ET să experimenteze Pământul este prin procesul de încarnare (venirea prin canalul naşterii al unei fiinţe umane). Prin urmare, marea majoritate a extratereştrilor din lumea voastră au venit în acest mod, prin procesul încarnării. Este mai uşor decât folosirea formei native – în funcţie de grupul ET despre care vorbim.

De exemplu, în timpul perioadei pe care o numiţi Egiptul antic, veţi descoperi că au fost multe aspecte complexe ale hibrizilor – atât nativi, cât şi veniţi prin încarnare – care au existat acolo. Povestirile pe care le aveţi de la clarvăzători şi de la mediumuri privind extratereştrii sunt extrem de simplificate, pentru a ţine treze interesul şi înţelegerea cititorului sau ale recipientului channeling-ului. Veţi descoperi că există multe cărţi în biblioteci şi pe rafturile librăriilor care au simplificat foarte mult istoria Pământului, şi veţi descoperi, de asemenea, că există multe care sunt complet eronate şi este posibil să fi fost date intenţionat ca să vă inducă în eroare. Vom explora această situaţie altădată. Forma umanoidă pe care aţi ajuns să o cunoaşteţi atât de bine, cu mâini, picioare, trunchi, cap etc. a fost rezultatul experimentării şi cercetării genetice care se întinde pe o perioadă de timp foarte lungă – aproximativ 900 milioane de ani pământeşti. Pe parcursul acestei perioade au fost create toate tipurile de forme exotice de viaţă, prin permutarea catenelor şi structurilor de ADN. Cea mai mare parte a vieţii animale cu care sunteţi familiarizaţi s-a născut ca un efect secundar al acestei cercetări. Atunci când oamenii voştri de ştiinţă studiază evoluţia speciilor, majoritatea mutaţiilor pe care le descoperă au implicat experimentare din partea noastră sau a altor grupuri ET. Acum, întorcându-ne la ţinutul lui Pan, multe dintre experimente au mers anapoda. De ce şi cum s-a întâmplat acest lucru?

Probleme asociate cu liberul arbitru Creatorul Infinit a luat o decizie, în urmă cu mult timp – în termeni pământeni – de a nu pune limite la ceea ce putea fi creat de către copiii săi, aflaţi în stadiul de creştere. Aceasta a fost cunoscută ca Legea Liberului Arbitru, iar această lege a fost sursa a tot ce înseamnă durere şi nefericire în lumea voastră, precum şi în nenumărate alte lumi. Creatorul a dat fiecăruia dintre voi capacitatea de a crea diferit de tiparul perfect care era deja funcţional. Pe şevaletul vostru tetradimensional puteaţi picta orice imagine doreaţi, de la încântător la grotesc. Creatorul a vrut să experimenteze orice idee imaginabilă şi să o vadă manifestată pe şevaletul imaginaţiei. Astfel, multe dintre formele de viaţă ale Creatorului, aflate în curs de maturizare, au experimentat cu propriul lor ADN, până în punctul creării unor creaturi deformate, malformate şi întortocheate, cu procese mentale la fel de întortocheate. Multe din scânteile de divinitate (suflete) care s-au aventurat în aceste tărâmuri neexplorate au ajuns să fie hipnotizate de propriile lor creaţii şi, uitând că ele sunt fiinţe de densitatea a 7-a, născute din lumina şi iubirea Creatorului, au ajuns să fie din ce în ce mai afundate în aceste creaţii de densitate mai joasă. Au ajuns din ce în ce mai identificate cu starea fizică a acestor forme. Această tendinţă de a deveni, în mod repetat, identificat cu forma este o reiterare a Căderii din graţie originare.

O analogie actuală, populară în lumea voastră, este experienţa de a merge la cinematograf. Când sunteţi absorbiţi adânc în film, atunci uitaţi de lumea exterioară până când se termină filmul, iar apoi puteţi rătăci afară din cinematograf, uluiţi şi încurcaţi, punând încetişor cap la cap realitatea pe care tocmai aţi părăsit-o cu două ore mai devreme. Totuşi, în cazul Căderii voastre, cele două ore echivalează cu milioane de ani. Rezumatul procesului de evoluţie Aşadar, iubiţi Creatori, avem două procese care se desfăşoară aici. Primul este procesul de evoluţie, care începe dintr-o scânteie minusculă de divinitate, ce apare sub formă de obiecte neanimate la prima densitate şi evoluează lent prin nivele din ce în ce mai sofisticate de configuraţii genetice, în cele din urmă găsindu-şi drumul de întoarcere la nivelul lui Dumnezeu. Apoi, în acelaşi timp, avem procesul de devoluţie, în care sufletele se diferenţiază din Dumnezeu ca fiinţe de lumină de densitatea a 12-a şi, gradat, îşi scad vibraţia până ajung în densitatea a 7-a, unde iau forma de fiinţe strălucitoare de lumină. Din acel punct, ele se diferenţiază mai departe, prin procesul de fragmentare şi încarnare, până când sunt capabile să experimenteze toate nivelele Creaţiei, de la firul de nisip la Sursa din care au venit. Pe parcursul acestei cărţi vom continua să examinăm modul în care sunt împletite evoluţia şi devoluţia, precum şi modul în care sufletele ce posedă liber arbitru vor avea capacităţile de a intra în orice nivel sau dimensiune a Creaţiei, şi de a experimenta acel nivel sau acele nivele. De asemenea, vom continua cu istoria Pământului vostru, examinând civilizaţiile care au apărut şi au dispărut din lumea voastră în timp, şi vom explora diferitele rase stelare care s-au încarnat şi au invadat lumea voastră, şi care au influenţat formele de viaţă aflate în evoluţie. Sperăm că ne veţi scuza digresiunea în procesul de creaţie.

Ne dăm seama că aceste idei se află în contradicţie directă cu multe din lucrurile cu care aţi fost învăţaţi, şi tocmai de aceea vom merge încet şi ne vom întoarce frecvent la anumite subiecte. Astfel, vă rugăm să fiţi îngăduitori cu noi. Este greu pentru majoritatea sufletelor de pe Pământ să înţeleagă ideea că există mai mulţi curenţi de energie care se desfăşoară simultan – evoluţie, devoluţie şi, la nivele foarte înalte ale realităţii, constanţă. Aşa cum am mai menţionat, timpul este fluid şi nu este „bătut în cuie”, aşa cum minţile voastre raţionale v-ar putea face să credeţi. Prin urmare, multe din lucrurile pe care le prezentăm în această „cronică” sunt supuse schimbării. Deşi evenimentele fizice au înregistrări akashice şi vor continua să existe în una din liniile voastre temporale trecute, voi, ca specie, aveţi capacitatea de a vă schimba liniile temporale, pentru a se potrivi mai bine evoluţiei voastre. Vom aborda acest subiect mult mai pe larg în Capitolul 10. Unele dintre ideile prezentate aici vor oglindi ceea ce au afirmat învăţăturile voastre religioase şi mitologice, iar altele, probabil, vor contrazice scrierile şi învăţăturile cu care v-aţi familiarizat deja. Nu suntem aici să convertim pe cineva la un anumit mod de gândire, sau ca să vă convingem de ceva anume. Vă cerem să rămâneţi deschişi la punctul nostru de vedere asupra Creaţiei, probabil dându-vă seama că avem o percepţie mai largă decât majoritatea entităţilor care au vizitat lumea voastră.

   O privire asupra altor civilizaţii

Au existat patru civilizaţii majore (şi o mulţime de civilizaţii minore) pe planeta voastră, de când pe Pământ a început să se desfăşoare marele experiment: (1) Pangeea, (2) Lemuria, (3) Atlantida şi (4) cea prezentă.

În plus, au existat două evenimente majore în sistemul vostru solar, care au avut un impact dramatic asupra istoriei lumii voastre: (A) Distrugerea planetei Maldek şi (B) Distrugerea suprafeţei planetei Marte.

Simplificăm foarte mult relatarea istoriei voastre, pentru că au existat numeroase alte evenimente. Vom detalia câteva dintre ele, inclusiv pe cea numită de scrierile voastre religioase „Răzvrătirea Luciferiană” (pe care noi o numim Invazia Orioniană), infuzia alfa-draconienilor (reptilienii), dominaţia siriusienilor (dumnezeii voştri biblici şi pre-biblici) şi invazia discretă a zeta-reticulienilor Veţi observa că diferite rase extraterestre au influenţat foarte mult dezvoltarea rasei-rădăcină a omenirii, aproape la tot pasul. Ţineţi minte că rasele detaliate în acest capitol şi în următoarele sunt numai reprezentantele infuziilor ET majore; au existat multe altele, printre care infuzii din anumite sectoare ale galaxiei Andromeda, din diferite nivele şi dimensiuni ale grupurilor pleiadiene, venusiene, arcturiene25, antariene26, polariene27, alfa-centauriene28 şi din alte rase aflate în diferite zone ale galaxiei voastre. Adăugaţi la acestea supervizarea progreselor voastre de către Consiliul din Alcyone (Marea Frăţie Albă), Confederaţiile Luminii şi ramificaţiile lor (Ashtar, Crucea Solară etc.) şi multe ordine preoţeşti interplanetare şi intergalactice (Melchizedek, Metatron, Enoh etc.), şi aveţi un castron de ghiveci pe plita cosmică! În capitolul următor vom intra în detalii asupra unora dintre aceste grupuri şi asupra caracteristicilor lor.

   După Căderea lui Pan

Majoritatea formelor de viaţă din vremea lui Pan erau exotice şi nu mai există astăzi. Există legende despre câteva dintre ele, printre care Pegas şi Centaurii (nicio legătură cu alfa-centaurienii), iar unele dintre creaturi s-au tras din dinozauri şi din reptilele timpurii. Dragonii îşi trag folclorul din două surse: din hibrizii creaţi în timpul Pangeei şi de pe parcursul invaziei draconiene (fiinţe ne-umane reptiliene din sistemul stelar Alpha Draconis). Dragonii timpurii erau creaturi reptiliene care au evoluat odată cu dinozaurii şi care au fost manipulate genetic de noi şi de alte grupuri ET. Mai târziu, draconienii au venit pe Pământ cu propria lor formă reptiliană şi au început să se împerecheze şi să creeze forme de dragoni exotice. Căderea Pangeei a fost un exemplu al Căderii din graţie. Aceasta s-a întâmplat atunci când „Fiii lui Dumnezeu” (pleiadienii de densitatea a 7-a) s-au încarnat în formele umanoide aflate în evoluţie pe Pământ şi au dat uitării conexiunea lor cu Divinul. Oamenii voştri de ştiinţă interesaţi de evoluţie văd schimbarea adusă de încarnările pleiadiene ca pe o mutaţie neexplicată, care marchează diferenţa dintre maimuţe şi om. Aşa cum am afirmat mai devreme, pleiadienii umanoizi încarnaţi s-au împerecheat cu diferite creaturi care evoluau deja pe Pământ; de aici, fiinţa jumătate om-jumătate cal şi multe altele.

Regnul zânelor a fost unul dintre grupurile afectate de această împerechere. Zânele locuiau în densitatea a 4-a în acel moment, iar când s-au împerecheat cu pleiadienii de densitatea a 7-a, au îmbrăcat o formă umanoidă care avea aripi. Atunci când s-au împerecheat cu creaturile care aveau patru picioare, unul dintre rezultate a fost Pegas, sau calul înaripat. Pe măsură ce sufletele umanoide pleiadiene au coborât în vibraţie (din cauza influenţei hipnotice a densităţilor mai joase), aripile lor s-au atrofiat, împreună cu capacităţile lor telepatice şi de altă natură. Au devenit din ce în ce mai asemănători cu creaturile care evoluau pe Pământ – mai animalici, ca natură, şi mai puţin capabili de a exprima capacităţi intelectuale superioare. Toate acestea au continuat până puţin mai înainte de acum 10 milioane de ani, când a avut loc sfârşitul unui ciclu cosmic, iar polarităţile electromagnetice ale Pământului s-au inversat. În acea vreme s-au abătut furtuni foarte puternice asupra Pământului, ca efect al schimbării frecvenţelor electromagnetice. Un potop a ras atunci majoritatea creaturilor care trăiau pe Pământ. La acest moment se referă scrierile voastre religioase, atunci când vine vorba de „marele potop”. În acel moment, cea mai mare parte a Pământului a fost acoperită de apă, cu câteva rămăşiţe de uscat şi viaţă ici-colo. Povestea biblică a lui Noe este o povestire metaforică şi alegorică, ce se referă la operaţiunile de salvare întreprinse de pleiadieni, pentru a păstra cât mai multe dintre speciile care se confruntau cu dispariţia, din cauza potopului.

   Conflicte în Sistemul Solar

În continuare vom examina războaiele majore şi infuziile de suflete în lumea voastră, care au marcat începutul a ceea ce numiţi violenţă şi conflict. Nu va fi o imagine frumoasă, dar putem vedea că majoritatea dintre voi sunteţi suflete mature şi puteţi suporta puţină neplăcere în sânul a tot ceea ce înseamnă Creaţie splendidă. Pământul vostru nu a fost singura planetă din sistemul solar care s-a bucurat de atenţie. În urmă cu 10 milioane de ani, au existat 3 planete care găzduiau forme de viaţă fizică în sistemul vostru solar: Pământul, Marte şi Maldek. Acestea erau a treia, a patra şi a cincea planetă de la soare, în acele timpuri. Mediile înconjurătoare ale celei de a patra şi a cincea planete erau mai reci şi mai puţin ospitaliere decât al Pământului, dar acest lucru nu a împiedicat diferite grupuri să colonizeze aceste lumi. Cei care au venit pe Marte şi pe Maldek erau genul aventurier, dispuşi să îndure iernile aspre şi peisajele aride care punctau aceste planete – deşi existau păduri şi viaţă vegetală în regiunile ecuatoriale, precum şi apă şi gheaţă din belşug în apropierea polilor. În plus faţă de Marte şi Maldek, exista de multă vreme viaţă eterică pe Jupiter şi pe Saturn şi, într-o anumită măsură, pe Uranus şi Neptun, dar această viaţă există numai în densităţi foarte înalte. Dacă aveţi cunoştinţe de astronomie, atunci ştiţi că formele fizice 3D nu pot exista pe planetele gigantice gazoase, din cauza gravitaţiei lor enorme şi a atmosferei otrăvitoare.

Multe dintre acele suflete, care şi-au pierdut corpul în timpul marelui potop de pe Pământ, s-au reîncarnat pe Marte şi pe Maldek. Civilizaţiile care deja se dezvoltau în aceste lumi proveneau din multe sisteme stelare diferite, iar acum s-a alăturat amestecului şi rasa-rădăcină pleiadiană. Fiinţele care locuiau deja în acele lumi şi-au coborât vibraţia la densitatea a 4-a. Sufletele născute într-o lume de densitatea a 4-a nu au primit acelaşi tip de experienţă plină de iubire pe care şi-o pot permite sufletele în densitatea a 7-a. Aceste planete exterioare sunt, prin urmare, ca un depozit pentru o gamă bizară de entităţi, forme-gând şi creaţii, care determină un plan astral bogat şi variat – tărâmul creaţiei prin gând, al imaginaţiei şi al stării de vis. În toată această perioadă de după potop, fiinţe din întreaga galaxie au remarcat experimentul de pe Pământ şi de pe planetele sale vecine. Un grup de suflete din sistemul stelar Draco (Dragonul) a trimis o navă-cercetaş spre Pământ în urmă cu circa 40 de milioane de ani şi, din nou, în urmă cu 12 milioane de ani (cu aproximativ 2 milioane de ani înainte de marele potop). Deşi nu au colonizat masiv, rapoartele lor către consiliile draconiene au pus planetele Pământ, Maldek şi Marte „pe hartă”, pentru explorare şi posibilă cucerire. Un alt grup, din Constelaţia Orion, a observat şi el sufletele tinere de pe Pământ şi compatrioatele lor de pe Marte şi Maldek. Noi, în densităţile a 7-a şi a 12- a, încă monitorizam îndeaproape experimentul de pe Pământ şi, prin urmare, aceste civilizaţii, cel puţin indezirabile, din Orion şi Draco nu au putut prinde rădăcini prea adânci pe Pământ, datorită atentei supravegheri şi intervenţiei noastre parţiale. Era ca şi cum ar fi mărşăluit în laboratorul nostru şi ar fi anunţat că preiau controlul experimentului. Am avut o vibraţie protectoare în jurul Pământului şi nu s-au întâmplat lucruri de genul acesta – cel puţin nu în acea perioadă.

Totuşi, Marte şi Maldek nu şi-au permis aceleaşi protecţii pentru că, sincer, nu erau pe terenul nostru. Aceste planete erau, mai curând, ceva de genul „gratuit pentru toată lumea”. Astfel că ei au venit – puţini la început – ca cercetaşi şi şi-au construit aşezări printre comunităţile existente. Odată ce a început împerecherea cu speciile existente pe Marte şi Maldek, sufletele de pe Orion şi Draco au început să se încarneze acolo. La fel ca pe Pământ, formei draconiene reptiliene i-a fost greu să se adapteze în mediile înconjurătoare ale lui Marte şi Maldek, astfel că reîncarnarea a devenit metoda lor preferată de a se infuza în aceste lumi. Ambele sisteme solare, din Orion şi Draco, aveau o mare varietate de fiinţe conştiente, dar majoritatea exploratorilor care s-au stabilit pe Marte şi Maldek erau destul de agresivi şi războinici ca mentalitate. Scopul lor principal la venirea în sistemul solar al Pământului era cucerirea şi mineritul resurselor naturale. În esenţă, orice le dădea putere şi prestigiu devenea o ţintă uşoară pentru ei. Aceste suflete dăduseră demult uitării conexiunea lor cu Sursa şi, prin urmare, au simţit că trebuie să ia de la alţii ca să se simtă întregi şi compleţi.

   Distrugerea planetei Maldek

Nu a durat mult şi războiul a izbucnit pe Marte şi pe Maldek. Din cauza distanţei mici dintre Marte şi Pământ, precum şi a supravegherii atente din partea membrilor noştri, orionienii şi draconienii erau mai puţin dispuşi să se încarneze masiv pe Marte, preferând distanţa relativă a planetei Maldek. Ei au început să vină în număr record şi, destul de curând, civilizaţia maldekiană era de ordinul milioanelor. Ei au construit oraşe măreţe din piatră şi, pentru a se asorta cu conştiinţa lor, aceste oraşe aveau fortăreţe puternice şi turnuri care să permită apărarea, în caz de atac. Într-un anumit moment, oamenii de pe Maldek au descoperit tehnologia neutronică şi au început să fabrice bombe şi echipamente de război, capabile să creeze multă distrugere. La acea vreme (în urmă cu câteva milioane de ani) nu existau măsurile de siguranţă cuvenite pentru a preveni consecinţele scăpate de sub control ale acestei tehnologii. Situaţia de pe Maldek a continuat să degenereze într-o serie de facţiuni beligerante. În acelaşi timp, fiinţe care părăsiseră Pământul în timpul potopului se încarnau încă acolo. Facţiunile beligerante au atras atenţia atât grupurilor binevoitoare, cât şi celor răuvoitoare din diferite sisteme stelare din galaxie, dar, din cauza acordului de noninterferenţă şi protecţie a liberului arbitru, s-a intervenit foarte puţin. În acest punct, sufletele de acolo formau o mixtură de draconieni şi orionieni, ambele conţinând gene agresive.

Ambele facţiuni beligerante aveau o combinaţie asemănătoare de ADN draconian şi orionian. Fiecare tabără din acest conflict voia să o învingă pe cealaltă, iar armele au devenit mai puternice şi mai numeroase. În urmă cu aproximativ 3.200.000 de ani, conflictele s-au înteţit şi au fost lansate bombele cu neutroni. Se credea că este un „schimb nuclear limitat” între două dintre facţiunile aflate în conflict. Primul schimb a distrus numai câteva mii de umanoizi. Tabăra cea mai lovită se reconstruia şi recurgea la represalii, de fiecare dată provocând şi mai multă distrugere. Deşi părea o descoperire accidentală, a fost dezvoltată o bombă cu neutroni foarte puternică, folosindu-se o combinaţie rară de catalizatori elementari. Oamenii de ştiinţă implicaţi în dezvoltarea sa nu şi-au dat seama de proporţiile capacităţii de distrugere a acesteia. Această armă a fost lansată în teritoriul inamic de la o bază militară ascunsă în subteran. În această bază existau sute de bombe cu neutroni. Inamicul, dându-şi seama că bomba era pe drum, a încercat să-şi lanseze armele din propria bază pe cale aeriană. Dintre sutele de bombe, unele au fost lansate şi au explodat prematur în aer, creând o explozie strălucitoare. Totuşi, ele nu au putut intercepta bomba mai puternică aflată pe drum, iar aceasta a lovit buncărele inamicului şi a detonat simultan peste 200 de bombe îngropate în pământ. Combinaţia dintre explozia bombei mai puternice şi detonarea celor 200 de bombe nucleare convenţionale a produs un cutremur foarte puternic, care a rupt planeta Maldek, în cele din urmă spărgând-o în sute de fragmente, care au devenit centura de asteroizi dintre Marte şi Jupiter. Peste 10 milioane de suflete şi-au pierdut corpurile în explozie, iar majoritatea dintre ele s-au reîncarnat ulterior pe Marte. Noi şi celelalte grupuri binevoitoare am fost oripilaţi de ceea ce se întâmplase şi am făcut o petiţie la Dumnezeu pentru un nivel mai mare de intervenţie, pentru ca, pe viitor, să se împiedice să se mai întâmple aşa ceva. Explozia rezultată a modificat orbitele planetelor Marte şi Pământ şi a avariat grav bazele eterice de pe Jupiter şi Saturn.

Din sistemul solar a ieşit un val de distrugere electromagnetică, care a fost remarcat de fiinţele din întreaga galaxie. A fost convocat un consiliu în sistemul Alcyone – reşedinţa Marii Frăţii Albe – şi s-a stabilit că nu vor mai fi permise distrugeri planetare complete nicăieri în galaxie. Suntem încrezători că vedeţi discuţia de până acum plină de idei ciudate. Oare v-a trezit mai multe întrebări decât cele la care v-a răspuns? Dacă da, atunci este în regulă. Ţineţi minte că doar atingem cele mai importante evenimente şi situaţii, oferindu-vă perspectiva noastră asupra dansului dualităţii, aşa cum s-a desfăşurat el pe parcursul a milioane de ani. Este de ajuns să spunem că experimentul nostru ADN original a cam luat-o razna, ca să folosim limbajul vostru pământean. A fost ca şi cum alţi tehnicieni şi inventatori, din alt laborator, au dat buzna în miez de noapte în laboratorul nostru, distrugându-ne echipamentul, furându-ne mostrele şi făcând propriile lor experimente. Vă place analogia noastră? V-am studiat limbajul şi obiceiurile mult timp şi părem să ştim să vă folosim jargonul timpurilor voastre, ca să ne facem înţeleşi. Totuşi, experimentul de pe Pământ poate fi înţeles cel mai bine dacă ne continuăm epopeea înapoi în timp, imediat după distrugerea planetei Maldek.

   Va urma…

 Sursa: Cartea lui Sal Rachele ,,Transformări planetare 2012-2030”