Alimentele fermentate sunt cunoscute pentru faptul că sunt extrem de nutritive. Conform cercetărilor, procesul de fermentare îmbunătățește nu doar durata de viață a alimentelor pe bază de plante, dar și calitatea lor nutrițională prin creșterea biodisponibilității nutrienților și reducerea conținutului de antinutrienți. De asemenea, facilitează eliberarea polifenolilor din complexe de antinutrienți, sporind astfel potențialul antioxidant al acestor alimente. Această transformare chimică, care modifică și gustul alimentelor făcându-le mai plăcute, are loc datorită unei game diverse de microorganisme care descompun zaharurile și amidonul în alcool și acizi. Cunoscuți și sub denumirea de probiotice, introducerea acestor microorganisme în microflora intestinală umană se spune că aduce multiple beneficii pentru sănătate, inclusiv o sănătate digestivă mai bună, o funcție imunitară mai puternică și o funcție cerebrală îmbunătățită.

    Rolul fermentației în evoluția creierului uman

 Un articol interesant publicat în revista Communications Biology sugerează că progresele în procesarea alimentelor au jucat un rol important în dezvoltarea creierului uman. Pe parcursul evoluției umane, care a durat aproximativ două milioane de ani, se spune că creierul uman s-a triplat ca dimensiune. Cercetătorii au ipotezat că o schimbare în dieta celor mai timpurii oameni a fost ceea ce a stimulat creșterea dimensiunii creierului uman.

„Țesutul cerebral este metabolic costisitor”, a spus Erin Hecht, unul dintre autorii studiului. „Necesită multă energie pentru a-l menține activ, iar în majoritatea animalelor, obținerea unei cantități suficiente de energie pentru a supraviețui este o problemă constantă.” Acest lucru înseamnă că, pentru ca speciile umane cu creiere mai mari să fi supraviețuit, trebuie să fi existat o schimbare în modelele lor alimentare care să susțină expansiunea capacității creierului lor. (Related: Dimensiunea creierului legată de ecologie: Oamenii de știință descoperă că nu o rețea socială complexă a crescut creierul uman preistoric; era distanța parcursă.)

Mulți au crezut că invenția gătitului a introdus schimbarea dietetică necesară pentru a elibera constrângerile metabolice asupra dimensiunii creierului timpurilor umane, însă dovezile plasează apariția tehnologiei de gătit la aproximativ 1,5 milioane de ani mai târziu decât momentul în care creierul uman a început să evolueze. Conform lui Hecht și colegilor săi, fermentația, mai degrabă decât gătitul, pare a fi declanșatorul mai probabil al expansiunii creierului uman.

În articolul lor, Hecht și echipa sa au ipotezat că oamenii timpurii au învățat accidental cum să consume alimente fermentate depozitate, iar acest „aliment pre-digerat” „a oferit o formă de hrană mai accesibilă”, ceea ce le-a permis să dezvolte creiere mai mari și să prospere prin evoluție. Acest impact masiv al alimentelor fermentate asupra creierului uman, dacă este adevărat, ar putea explica beneficiile cognitive asociate cu consumul lor regulat.

   Alimente fermentate care pot îmbunătăți sănătatea creierului

 Intestinul și creierul sunt conectate printr-o rețea de nervi care permite celor două organe să comunice. Cunoscută sub denumirea de axa intestin-creier, această rețea permite creierului să trimită semnale către intestin și să influențeze activitățile microflorei intestinale.

În același timp, axa intestin-creier permite microbiotei intestinale să trimită semnale direct către creier prin anumite substanțe chimice pe care le produc. Aceasta, conform experților, poate declanșa activități cerebrale care pot modifica starea de spirit, comportamentul, memoria și alte funcții cognitive.

Datorită existenței acestei axe intestin-creier, consumul de alimente fermentate poate avea un impact semnificativ asupra funcției creierului prin efectul lor asupra microbiotei intestinale. Conform științei, consumul acestor șase alimente fermentate poate ajuta la îmbunătățirea sănătății și performanței creierului:

  Iaurtul

 Într-un studiu recent publicat în revista Nutrients, cercetătorii au descoperit că consumul regulat de alimente probiotice, cum ar fi iaurtul, are un impact pozitiv asupra funcției cognitive. Persoanele care consumau iaurt și alte produse lactate zilnic au obținut scoruri mai mari în testele cognitive decât cele care nu includeau alimente probiotice în dietă. Potrivit cercetătorilor, acest lucru sugerează că consumul de alimente fermentate, cum ar fi iaurtul, ar putea fi o „modalitate ieftină de a proteja populațiile în vârstă de declinul cognitiv și de a le îmbunătăți calitatea vieții”. (Related: Studiile arată că adăugarea de MIERE în IAURT poate ajuta la îmbunătățirea sănătății intestinale.)

   Kimchi

 Un studiu din 2018 realizat de cercetători sud-coreeni a descoperit că compușii bioactivi din kimchi ar putea ajuta la atenuarea simptomelor bolii Alzheimer. Aceștia au raportat că șoarecii injectați cu amyloid-beta, un fragment de proteină despre care se credea mult timp că provoacă probleme de memorie și cognitive la persoanele cu Alzheimer, au prezentat abilități îmbunătățite de învățare și memorie după tratamentul cu extracte de kimchi și compuși bioactivi. Aceleași componente din kimchi au crescut nivelurile de enzime antioxidante, în timp ce au scăzut nivelurile celor legate de inflamație, sugerând că beneficiile cognitive ale kimchi-ului ar putea proveni din capacitatea sa de a proteja împotriva inflamației cerebrale.

  Kombucha

 Un alt aliment probiotic care oferă neuroprotecție este kombucha, o băutură efervescentă obținută prin fermentarea ceaiului negru sau verde. Kombucha este bogată în antioxidanți precum polifenolii și vitamina C, care sunt cunoscuți pentru protecția împotriva daunelor oxidative și inflamației. Mai multe studii pe animale arată că consumul de kombucha poate îmbunătăți memoria spațială și abilitățile de învățare prin reducerea markerilor pentru stresul oxidativ și inflamația cerebrală. Conform cercetărilor, inflamația cerebrală afectează negativ procesele cognitive, cum ar fi memoria, viteza de procesare și funcția cognitivă globală. (Related: Ceaiul verde fermentat este un aliment funcțional nou care poate ajuta la reducerea obezității și la reglarea nivelurilor de trigliceride.)

   Miso

 Pasta de soia fermentată cunoscută sub denumirea de miso este o parte importantă a dietei tradiționale japoneze – un model alimentar asociat cu longevitatea. Un studiu realizat pe adulți japonezi cu vârste cuprinse între 40 și 89 de ani a descoperit că femeile care urmează dieta tradițională japoneză au avut o reducere mai mică a dimensiunii creierului în comparație cu cele care urmează o dietă tipică occidentală. Acest beneficiu poate fi atribuit faptului că multe dintre alimentele din dieta tradițională japoneză, cum ar fi peștele, algele marine, ciupercile shiitake și miso, sunt bogate în compuși bioactivi cu activități antioxidante și antiinflamatorii. Aceste proprietăți ajută la menținerea creierului sănătos și la funcționarea optimă a acestuia, protejând celulele cerebrale de daunele oxidative.

   Tempeh

 Tempeh este un aliment tradițional indonezian obținut prin fermentarea boabelor de soia. Versatil și hrănitor, tempeh este o sursă excelentă de proteină și alți nutrienți, cum ar fi fierul, calciul, vitaminele B2 și B3, magneziul, fosforul și manganul. Conform unui studiu publicat în Frontiers in Aging Neuroscience, probioticele din tempeh, pe lângă nutrienții săi, pot îmbunătăți semnificativ funcțiile cognitive la persoanele vârstnice cu deficite cognitive. Suplimentarea cu probiotice derivate din tempeh timp de 12 săptămâni a dus la îmbunătățiri ale memoriei, limbajului, funcțiilor visuospatiale și învățării în rândul participanților vârstnici, sugerând că consumul regulat de tempeh poate stimula performanța creierului. (Related: Boabele de soia fermentate oferă proprietăți probiotice care combat infecțiile bacteriene și echilibrează colesterolul.)

   Kefir

 Kefirul este o băutură tradițională obținută prin fermentarea laptelui de vacă, oaie sau capră folosind boabe de kefir, o cultură simbiotică de bacterii și drojdii. Conform unui trial clinic necontrolat realizat pe pacienți cu Alzheimer cu deficite cognitive, consumul zilnic de kefir a ajutat la îmbunătățirea nu doar a funcției cognitive, ci și a funcției metabolice a pacienților. În ceea ce privește funcția cognitivă, cei care au consumat continuu kefir au prezentat îmbunătățiri semnificative ale memoriei, funcțiilor executive/language și abilităților visuospatiale/abstracție. Cercetătorii consideră că aceste beneficii sunt datorate capacității kefirului de a reduce stresul oxidativ, inflamația sistemică și daunele celulare sanguine – factori asociați cu boala Alzheimer.

Alimentele fermentate sunt superalimente pline de nutrienți pentru creier, antioxidanți și alți compuși bioactivi care susțin creierul. Susține funcțiile cognitive sănătoase în mod natural prin adăugarea alimentelor fermentate într-o dietă bine echilibrată și urmând un stil de viață sănătos.

   Beneficiile Pentru Sănătate Ale Cafelei Verzi: Reale Sau Imaginate ?  

  Ce este cafeaua verde? Înainte ca Dr.Oz să o prezinte în emisiunea sa anul acesta, provocând o adevărată frenezie globală în rândul consumatorilor, aceasta fusese deja investigată cu peste treizeci de ani în urmă pentru posibilele sale proprietăți de regenerare a ficatului, detoxifiere și anti-cancer.

Aceasta nu înseamnă că cafeaua prăjită nu are și ea beneficii. De fapt, cercetările din anii ’80 au descoperit că procesul de prăjire al cafelei produce compuși unici cu proprietăți de suprimare a cancerului care nu se găsesc în cafeaua verde. Totuși, tehnic vorbind, marea majoritate a studiilor realizate asupra beneficiilor cafelei pentru sănătate au fost efectuate pe forma prăjită, deoarece aceasta este consumată cel mai frecvent la nivel global.

De asemenea, s-ar putea să existe proprietăți unice de îmbunătățire a stării de spirit, chiar asemănătoare cu opiaceele, în boabele de cafea prăjită. Acestea ar fi asociate cu un compus solubil în grăsimi, cunoscut sub numele de cafestol, care poate să nu fie prezent (sau să nu fie ușor absorbit) în cafeaua verde. Totuși, acest „beneficiu” poate deveni și o problemă pentru cei care au tendința de a consuma prea multă cafea sau care simt că devin „dependenți” de consumul habitual de cafea.

Un lucru cert despre cafeaua verde este faptul că are un potențial antioxidant mult mai mare decât cafeaua prăjită și decât majoritatea alimentelor sau băuturilor pe care le consumăm zilnic. Unele extracte din boabe de cafea verde obțin un scor de 2500 sau mai mare pe scala ORAC, care măsoară capacitatea unei substanțe de a reduce stresul oxidativ. Comparativ, o greutate egală de afine obține un scor de 10, iar portocalele, doar 3.

Acest lucru nu înseamnă că afinele și portocalele nu au propriile lor beneficii unice pentru sănătate, dincolo de ceea ce poate dezvălui scorul ORAC – pentru că le au! – însă boabele de cafea verde reprezintă o sursă extrem de concentrată de compuși antioxidanți. Având în vedere cum stresul, expunerea la substanțe chimice, deficiențele alimentare sau incompatibilitățile dietetice duc la creșterea stresului oxidativ în organism (ceea ce poate cauza îmbătrânirea prematură, deteriorarea celulară și un risc crescut de cancer), creșterea nivelului de antioxidanți în dietă poate face o diferență semnificativă.

Rețineți că, de fapt, cafeaua verde nu este chiar atât de „nouă.” Se crede că cultivarea boabelor de cafea a început în zona Arabiei, pe țărmul Mării Roșii, acum peste 900 de ani, iar la acea vreme boabele nu erau prăjite, ci preparate într-un mod asemănător ceaiului. Care sunt beneficiile probabile ale cafelei verzi? În ciuda entuziasmului generat de Dr.Oz pentru asocierea consumului de cafea verde cu pierderea în greutate, principalul beneficiu descoperit este faptul că aceasta are proprietăți benefice de reglare a tensiunii arteriale.

   Cafeaua verde reduce tensiunea arterială

 În 2005, un studiu publicat în revista Hypertension Research a descoperit că voluntarii bărbați cu hipertensiune ușoară, care au primit diferite doze de extract solubil în apă de boabe de cafea verde (GCE), au prezentat reduceri semnificative ale tensiunii arteriale diastolice și sistolice, în funcție de doză. Subiecții au primit fie 46 mg, 93 mg, fie 185 mg de GCE o dată pe zi, timp de 28 de zile.

Un alt studiu realizat în 2006 a găsit rezultate similare privind scăderea tensiunii arteriale, utilizând 140 mg/zi de extract de acid clorogenic din cafea verde.

În cele din urmă, un studiu efectuat în 2007 a demonstrat că cafeaua verde este superioară cafelei prăjite în reducerea tensiunii arteriale, datorită nivelurilor mai scăzute de hidroxi-hidrochinonă, un produs secundar al procesului de prăjire. Grupul care a consumat cafea obișnuită nu a experimentat aproape niciun efect.

  Cafeaua verde reduce greutatea corporală și indicele de masă corporală și poate îmbunătăți diabetul de Tip 2

 În cel mai mediatizat studiu despre cafeaua verde, Dr. Joe Vinson, de la Universitatea din Scranton, a condus un studiu randomizat, dublu-orb și controlat cu placebo, care a arătat că consumul de extract de boabe de cafea verde a redus greutatea la subiecții supraponderali.

Subiecții au primit fie o doză mare de extract de cafea verde (1050 mg), fie o doză mică (700 mg) sau un placebo, timp de șase săptămâni, urmat de o perioadă de pauză de două săptămâni pentru a elimina influența tratamentelor anterioare. Măsurătorile primare au inclus greutatea corporală, indicele de masă corporală și procentul de grăsime corporală. De asemenea, au fost monitorizate tensiunea arterială și ritmul cardiac.

Rezultatele au arătat o reducere semnificativă a greutății corporale observate: „-8,04 ± 2,31 kg”, a indicelui de masă corporală „-2,92 ± 0,85 kg/m²” și a procentului de grăsime corporală „-4,44% ± 2,00%”, precum și o mică scădere a ritmului cardiac „-2,56 ± 2,85 bătăi pe minut”. Nu au existat schimbări semnificative în dietă pe parcursul studiului, iar impresionant, indicele de masă corporală al șase subiecți a trecut de la supraponderalitate la o greutate normală.

Studiul a concluzionat: „Rezultatele sunt în concordanță cu studiile efectuate pe oameni și animale, precum și cu o meta-analiză privind eficacitatea extractului de cafea verde în pierderea în greutate. Acestea sugerează că GCE poate fi un nutraceutic eficient în reducerea greutății la adulții preobezitate și poate reprezenta o metodă ieftină de prevenire a obezității la adulții supraponderali.”

Dr. Vinson crede că concentrația unică de acid clorogenic din cafeaua verde, mult mai mare decât în forma prăjită, poate fi responsabilă pentru efectele observate în promovarea pierderii în greutate. Acidul clorogenic este cunoscut pentru creșterea absorbției glucozei, ceea ce contracarează o parte din rezistența la insulină și creșterea glicemiei asociate cu diabetul de tip 2. Într-adevăr, există o bază solidă de literatură clinică care leagă acidul clorogenic de binecunoscutele proprietăți antidiabetice ale cafelei.

Este cafeaua verde un nou „glonț magic” sau doar o altă modă trecătoare? Nu știm. Dar, în comparație cu unele dintre intervențiile farmaceutice utilizate astăzi pentru „tratarea” supraponderalității, obezității, diabetului și hipertensiunii arteriale, cercetările de până acum sugerează că cafeaua verde poate fi o alternativă naturală promițătoare.

    Sursa: https://www.naturalnews.com/