de prof. yoga Dan Bozaru

Fenomenele declanşate de trezirea energiei KUNDALINI sunt complexe. Clasificarea lor în fenomene motorii, senzoriale, interpretative şi non-fiziologice ne poate ajuta să identificăm uimitoarele experienţe care însoţesc trezirea şi amplificarea energiei KUNDALINI atât la iniţiaţi cât şi la profani.

    Fenomenele motorii

Mişcări automate ale corpului şi posturi

Mişcările cunoscute în terminologia yoghină sub numele de „KRIYAS” (acţiuni), sunt spontane deşi persoana în cauză poate fi capabilă să împiedice apariţia lor. Pot afecta orice parte a corpului, inclusiv ochii. Mişcările pot fi line şi sinuoase, spasmodice şi bruşte sau vibratorii. Ele merg de la contracţia unui muşchi până la convulsii prelungite. Uneori corpul se aşează spontan în anumite poziţii, unele foarte dificile, iar în anumite cazuri chiar în posturi yoghine (ASANAS, MUDRAS). Este posibil ca o persoană să realizeze astfel de posturi fără o cunoaştere prealabilă a practicilor yoghine. Aceste mişcări automate includ, de asemenea, plânsete spontane, râsete, ţipete sau fluierături.

Când i se trezea Kundalini, Sfânta Therese de Lisieux realiza salturi acrobatice

În autobiografia sa, Sfânta Therese de Lisieux (1873-1897) descrie cum a trăit o experienţă similară trezirii lui KUNDALINI. La vârsta de 10 ani, Therese a devenit elevă la Mănăstirea Carmelitelor. Câteva luni mai târziu a început să simtă manifestarea constantă a unor migrene. Într-o seară, corpul său a început să tremure, fără să îl poată controla. Aceste tremurături au continuat timp de o săptămână, neputând fi oprite de niciun tratament. Nu erau însoţite de febră şi la un moment dat au dispărut la fel de misterios cum apăruseră.

După alte câteva săptămâni, a fost copleşită de un amestec ciudat de halucinaţii şi convulsii. Părea că ar fi fost în delir, plângând şi ţipând sub impresia unor viziuni pe care doar ea le avea. Se zvârcolea violent, lovindu-se cu capul de marginile patului. Aceste „convulsii” care uneori semănau cu contorsiunile unui gimnast, o aruncau din pat. Erau mişcări de rotaţie sau salturi care depăşeau cu mult flexibilitatea normală a corpului. Spre exemplu, spontan se sălta din genunchi şi se aşeza pe cap (în YOGA această poziţie se numeşte SHIRSHASANA – „postura statului pe cap”), fără să folosească mâinile. Remarcabil este faptul că în urma acestor contorsiuni şi rotaţii bizare ale corpului Therese nu era niciodată rănită. Nici chiar atunci când plonja în cap pe duşumea sau se lovea de tăblia patului nu avea nicio urmă de lovitură.

Aceste manifestări au durat cam două luni. Therese susţinea că niciodată nu şi-a pierdut cunoştinţa, nici chiar în timpul acelor „ameţeli” sau leşinuri, numai că nu îşi putea controla deloc corpul. Sfânta Therese a fost supravegheată constant de un medic competent, care însă n-a fost capabil să o ajute şi a recunoscut sincer că era dezorientat de simptomele ei. El a susţinut ferm că nu era isterie.

Privind retrospectiv, putem recunoaşte în toate acestea simptomele trezirii spontane a lui KUNDALINI. Câţi alţi sfinţi n-au trecut prin experienţe similare, pentru care nici medicina, nici alte ştiinţe exacte n-au avut o explicaţie satisfăcătoare!

Moduri neobişnuite de respiraţie

După teoria yoghină, forţa vitală (prana) circulă prin tot corpul. Prana este asociată foarte strâns cu respiraţia, care este mecanismul prin care forţa vitală intră, circulă şi apoi părăseşte trupul. Yoghinul – şi în special HATHA-yoghinul – urmăreşte să îşi controleze fluxul respiraţiei pentru a-şi armoniza energiile în fiinţă şi a-şi mări vitalitatea. Toate acestea pregătesc corpul pentru desfăşurarea procesului spiritual, adică trezirea lui Kundalini, care altfel poate avea efecte secundare purificatoare neplăcute.

Tehnica yoghină de control asupra forţei vitale este cunoscută sub numele de „PRANAYAMA” – „PRANA” înseamnă „VIAŢĂ”, iar „AYAMA” înseamnă „extindere”, „prelungire”.Termenul „PRANAYAMA” este adesea tradus prin „controlul respiraţiei”, aceasta fiind transportorul forţei vitale.

În cazul trezirii spontane a lui KUNDALINI pot apărea moduri neobişnuite de a respira, cum ar fi respiraţia rapidă, respiraţia superficială, respiraţia adâncă sau retenţia prelungită. Ca şi în cazul altor KRIYAS-uri, aceste modificări spontane ale modului obişnuit de a respira pot provoca o mare anxietate atunci când structura fizică şi cea subtilă a persoanei în cauză sunt impure.

Oricum, unii yoghini avansaţi recomandă folosirea tehnicilor de PRANAYAMA ca modalitate de accelerare a ascensiunii lui KUNDALINI.

Paralizie

În timpul meditaţiei profunde, corpul rămâne uneori încremenit într-o anumită poziţie. Este vorba de o incapacitate de mişcare a trupului, care se poate prelungi mai mult timp. În anumite cazuri „paralizia” poate înceta, când i se explică persoanei care este cauza, reducându-i până la eliminare teama intensă faţă de procesul trezirii lui KUNDALINI prin suport emoţional şi încurajări. Paralizia poate apărea datorită unei stări accentuate de slăbiciune fizică, sub influenţa trezirii energiei lui KUNDALINI.

Fenomene senzoriale

Senzaţii de mâncărime

Acestea pot apărea la nivelul pielii sau în interiorul trupului, cel mai adesea la picioare sau în zona pelviană şi se deplasează spre spate, gât şi creştetul capului, apoi în jos, spre frunte, faţă, gât şi abdomen unde încetează. Circuitul este rareori în această ordine, dar atunci când este, poate fi considerat ca un fenomen generat de trezirea lui KUNDALINI.

Senzaţii de cald şi rece

Senzaţia de temperaturi extreme, afectând atât părţi din trup, cât şi ansamblul acestuia, este tipică în procesul trezirii lui KUNDALINI. Ca şi mâncărimile şi furnicăturile, se mişcă prin trup, dar nu întotdeauna într-un mod cunoscut şi aşteptat. Aceste senzaţii de cald şi rece pot fi manifestări obiective şi pot fi conexe cu unele fenomene paranormale.

Sufita Irina Twedie şi-a văzut corpul alcătuit dintr-o lumină lichidă rece

Irina Twedie, care a fost eleva unui învăţător indian sufit, vorbeşte în autobiografia sa spirituală despre trezirea lui KUNDALINI, care îi provoca diverse simptome: „Uneori simţeam interior curenţi de foc, alteori tremurături reci alergând de-a lungul coloanei, val după val sau prin picioare, braţe şi abdomen, ca şi cum întreaga mea fiinţă ar fi fost încărcată de electricitate.” În altă zi notează: „N-am putut dormi toată noaptea. Sângele mi-a devenit luminos şi l-am văzut cum circulă prin corp. Treptat am devenit mai conştientă şi mi-am dat seama că nu era sânge ceea ce vedeam eu, ci lumină, o lumină alb-albăstruie care a ieşit din trup şi a reintrat prin diferite puncte. Fiind mult mai atentă, am văzut că erau foarte multe puncte de lumină, care formau o ţesătură luminoasă ce înconjura corpul şi îl străbătea. Era o viziune nouă pentru mine şi foarte frumoasă. Nu vedeam niciun os, doar corpul alcătuit dintr-un ţesut de lumină. Curând am simţit că trupul îmi este ca de foc. Această lumină lichidă, deşi era rece, totuşi mă ardea şi curenţii de lavă fierbinte îmi curgeau prin fiecare nerv ori fibră, din ce în ce mai repede, din ce în ce mai luminoasă, sclipind, extinzându-se şi contractându-se. Nu puteam face altceva decât să privesc neputincioasă şi să simt cum căldura devenea din ce în ce mai puternică… Ardeam de vie”.

Lumini interne şi viziuni

În procesul trezirii lui KUNDALINI poate apărea o mare varietate de experienţe luminoase. Swami Muktananda aminteşte de viziunea unei lumini roşii de mărimea corpului, a punctelor albe şi negre şi a „perlei albastre”, de forma unui bob de linte, în care el vedea matricea universală.

Acestea sau alte lumini similare sunt uneori „văzute” ca luminând anumite zone ale corpului, cum ar fi coloana vertebrală sau interiorul creierului. Sunt cazuri în care lumina internă este asociată cu capacitatea de a vedea într-o cameră întunecată ca şi cum aceasta ar fi iluminată. Sunt cazuri în care alţii percep aura sau haloul de lumină din jurul unui mistic iluminat. Se consideră că viziunile luminoase ar fi cel mai important criteriu pentru a determina dacă o experienţă este „cosmică” sau nu.

Gopi Krishna îşi percepea craniul umplut de o radiaţie indescriptibilă

Manifestare luminii poate fi denumită constanta universală a trăirii spirituale sau mistice. Ea este, de asemenea, asociată cu ascensiunea lui KUNDALINI în SAHASRARA. Iată cum descria Gopi Krishna (1971) fenomenul: „Ori de câte ori îmi îndrept ochiul mintal către fiinţa mea interioară, percep invariabil o lumină intensă înăuntrul şi înafara capului, într-o continuă şi constantă vibraţie, ca şi cum o substanţă strălucitoare şi extrem de subtilă ar urca pe coloană şi s-ar răspândi în şi dincolo de craniu, umplându-l şi înconjurându-l cu o radiaţie indescriptibilă.”

Swami Muktananda descrie un fenomen similar: „Am privit în jur. În toate direcţiile se întindeau flăcările unui incendiu. Întregul cosmos ardea… Am văzut o strălucire orbitoare înăuntrul şi în afara capului meu şi m-am înspăimântat.”

Sunete interioare

Sunetele percepute intern includ o varietate de zgomote caracteristice, cum ar fi: fluierături, vuiete, sunete de flaut. Aceste experienţe fonice au fost semnalate în cele mai multe cazuri de o trezire a lui KUNDALINI. Literatura yoghină, în special textele sanscrite referitoare la HATHA-YOGA, conţin numeroase referinţe despre acest fenomen şi unele chiar oferă o clasificare precisă a acestor sunete, mergând de la grosiere la subtile şi sfârşind cu „sunetul transcendent” numit „NADA”. Acest sunet mistic este cunoscut şi ca silaba sacră AUM.

Durere

Unele dintre efectele fenomenului KUNDALINI sunt foarte evidente. Durerea este unul dintre acestea. Senzaţiile dureroase apar în regiunea capului, ochilor, coloanei, dar şi în alte părţi ale corpului. Ele pot debuta brusc, aparent fără nicio cauză, pentru ca să dispară la fel de brusc şi misterios după o perioadă de timp de la câteva secunde la ore şi zile. S-a constatat că durerea care însoţeşte ascensiunea energiei KUNDALINI ar putea fi cauzată de rezistenţa – conştientă sau inconştientă – opusă procesului. Durerea poate apărea, de asemenea, când KUNDALINI întâlneşte un blocaj energetic în corp.

Fenomene interpretative

Emoţii neobişnuite sau extreme

În timpul ascensiunii energiei KUNDALINI apar sentimente de extaz, beatitudine, pace, dragoste, devoţiune, bucurie şi armonie cosmică, aproape la fel de rapid ca şi cele de profundă teamă, anxietate, confuzie, depresie şi chiar ură. În general, mai ales în primele stadii ale procesului, orice emoţie normală poate fi experimentată cu mai mare intensitate decât de obicei. În stadii mai avansate tind să predomine sentimente de extaz, pace şi iubire.

Distorsiuni ale procesului gândirii

Gândirea poate fi accelerată, încetinită sau chiar inhibată. Gândurile pot părea dezechilibrate, ciudate sau iraţionale. Omul se poate simţi în pragul nebuniei, poate intra în nişte stări de transă sau poate deveni impulsiv simţindu-se confuz sau dezaxat. Cineva care timp de zece zile a practicat meditaţia budistă „VIPASSANA” timp de 18 ore pe zi spunea că subtilitatea, complexitatea, şirul infinit şi puterea ademenitoare a fanteziilor pe care le creează mintea par imposibil de înţeles în mod profund. „Puterea şi universalitatea acestor dialoguri interioare şi fantezii m-au uluit, dându-mi seama cât de inconştient am fost de ele în timpul vieţii normale”.
Procesul trezirii lui KUNDALINI, ca şi meditaţia profundă răscoleşte subconştientul sau face ca persoana să se confrunte exact cu acele fenomene psihice la care s-ar fi aşteptat cel mai puţin.

Detaşare

Fiinţa care experimentează ascensiunea lui KUNDALINI simte la un moment dat că poate observa de la distanţă propriile sale gânduri, sentimente şi senzaţii. Această conştiinţă-martor nu este pur şi simplu o răceală, o distanţare sau o retragere anxioasă, ci observatorul se experimentează pe sine, neidentificat cu activităţile sale mentale. În expresia sufită „focul separaţiei” şi în conceptul de „clarvăzător” (DRASTHTRI) din YOGA lui Patanjali se face aluzie la această condiţie. Ea nu interferează în mod obişnuit cu funcţionalitatea normală a individului.

Disociere

Starea de detaşare sau de conştiinţă martor este obţinută prin încetarea identificării sinelui cu procesele mentale, care presupun o implicare activă. Această stare de detaşare poate fi tulburată când apar profunde rezistenţe psihologice: teamă, confuzie, presiuni sociale sau de altă natură. În acest caz, starea de detaşare poate fi însoţită de isterie sau o stare asemănătoare cu schizofrenia. De asemenea, individul se poate identifica în mod egotic cu trăirile declanşate de energia KUNDALINI, aceasta conducând, de exemplu, la iluzia că este ales de Divin pentru vreo mare misiune. Dezechilibrele de acest gen, de regulă, pot fi eliminate cu timpul, printr-o atmosferă de încurajare şi susţinere.

Privire focalizată (unificată)

Swami Mukatananda spunea, referitor la acest aspect, că privirea i s-a orientat gradat în sus şi s-a focalizat în AKASHA (spaţiul) din SAHASRARA, după care ochii lui vedeau ca unul singur, în loc să vadă separat. El a descris apoi o stare în care ochii săi păreau întorşi către înăuntru, dar şi către în afară, „văzând” atât imaginile interne, cât şi pe cele exterioare.

Din alte experienţe s-a putut constata că ochii par să se mişte separat, iar pupilele sunt simţite ca nişte găuri care sfredelesc capul şi care se întâlnesc în centru; privirea se schimbă, se ascute şi se concentrează către un punct care se mişcă fără încetare, urmând traiectorii surprinzătoare, diferite una de alta, ca şi cum s-ar naşte mereu dintr-o nouă sursă. Este ca şi cum un ochi intern, un vechi focar al conştiinţei care se extinde uniform şi dintr-o dată în toate direcţiile, fără limite, focar care a fost dintotdeauna acolo, ar fi reactivat. Probabil că la acest ochi intern se referă şi textul biblic din Luca II:34: „Lumina trupului este ochiul; de aceea, când ochiul tău este unul, trupul este şi el plin de lumină.” Într-o ediţie mai recentă a Bibliei, cuvântul „unul” (singurul) a fost schimbat cu „sănătos”, „nevătămat”, „întreg”, care este o reinterpretare exoterică a unei experienţe esoterice esenţiale.

Conceptul de „unul” este întâlnit şi în mitologia greacă: singurul ochi al ciclopilor; se crede însă că Odiseu, prin activarea „celui de al treilea ochi”, arată opoziţia sa la orice privire omenească.

„Al treilea ochi” este localizat iconografic în mijlocul frunţii, dar se spune că adevăratul său loc este în inima creierului. Deci, privirea unificată are multe aspecte, dar în acest context este înţeleasă ca o schimbare în funcţionalitatea vizuală.

Experienţa „trupului mare”

Câteodată, ascensiunea lui KUNDALINI este însoţită de senzaţia de a avea corpul mai mare decât în realitate.

Maestrul taoist Yin Shih Tsu credea că are 4 metri înălţime

Lu K’uan Yu, alias Charles Luk, relata în 1914 cum maestrul taoist Yin Shih Tsu a simţit fierbinţeala urcând de la baza coloanei spre creştetul capului, coborând apoi de-a lungul feţei şi a gâtului, până în zona stomacului. Întregul lui trup se răsucea şi se contorsiona. Avea migrene, iar partea de sus a trupului părea că se întinde, astfel că el se simţea ca şi cum ar fi avut patru metri înălţime. Acest fenomen este cunoscut în scripturile budhiste ca „marele trup”.

Fenomene non-fiziologice

Experienţe de decorporalitate

Experienţele de ieşire din corp (fenomene OBE) implică senzaţia subiectivă de părăsire a corpului fizic, ca o identitate conştientă fără formă, dar şi ca o contraparte suprafizică („dublul eteric” sau „corp astral” etc.). Fenomenul a intrat în atenţia instituţiilor medicale prin numărul mare de pacienţi care declarau că au avut această experienţă în timpul anesteziei sau în alte stări de inconştienţă induse. Medicina tratează cazurile de decorporalitate ca halucinaţii sau iluzii. Parapsihologii au făcut încercări de a stabili natura obiectivă a acestor experienţe.

Noi ştim că aceste călătorii în straturile ascunse ale realităţii au un efect pozitiv, deschizând noi orizonturi creşterii spirituale.

Percepţii psihice

Capacitatea de a obţine informaţii prin alte căi decât cunoscutele senzaţii fizice este frecvent întâlnită la persoanele la care energia KUNDALINI este activă. Asemenea experienţe paranormale, dacă sunt confirmate, pot fi trecute în categoria „extrasenzoriale”, ca şi OBE, cerând explicaţii care merg dincolo de modelele neurofiziologice actuale.

În unele cazuri, aceste percepţii psihice sunt în mod clar rezultatul trezirii lui Kundalini. Cel mai des, ele preced trezirea. Aceasta poate indica faptul că ascensiunea lui KUNDALINI se declanşează mai uşor la cei care sunt în mod natural mai sensibili.

Thomas Wolfe a rezolvat problema înainte ca aceasta să i se fi dictat

W. Thomas Wolfe, un programator de computere, relata în anul 1978 cum la vârsta de 12 ani a experimentat un fenomen curios, care semăna cu o primă trezire de KUNDALINI. În acel moment el participa la o întrecere rapidă. Când profesorul a început să citească prima problemă, Wolfe a simţit o excitaţie ciudată şi trupul său a început să vibreze „din interior”. Apoi, relatează el, „am observat o strălucire prin mine şi în jurul meu, o lumină intensă, cum n-am mai văzut niciodată. Trăiam un sentiment de bine interior, dătător de viaţă.”

Thomas a dat rezultatul înainte ca profesorul să termine de dictat problema. Până atunci nu arătase niciodată aptitudini speciale pentru calcularea rapidă şi, când i s-a cerut să explice cum a ajuns la rezultatul corect aşa de repede, n-a fost capabil să o facă. El a continuat să dea răspunsuri corecte şi a câştigat întrecerea aceea şi alte câteva în următorii ani.

Pe la 17 ani această abilitate, care i se părea misterioasă, s-a pierdut. În 1974, Wolfe a început să practice meditaţia şi astfel a experimentat din nou trezirea lui KUNDALINI. La începutul lui februarie 1975, Thomas a fost obiectul următoarei experienţe: „Abia mă întinsesem pe spate şi aşteptam să vină somnul, când am început să văd o lumină pulsând în zona din mijlocul frunţii (ochiul minţii). Puţin după aceea, undeva adânc în mine s-a născut o îndoială. Mă întrebam dacă experienţa ar trebui lăsată să continue. Îndoiala s-a spulberat imediat şi am înţeles că nu trebuia să opresc procesul care se derula deja. Toate acestea le-am înţeles spontan, fără cuvinte. Imediat lumina s-a intensificat şi m-a pătruns cu totul. Nu mai puteam înţelege nimic din desfăşurarea procesului. Intensificarea luminii era acompaniată de multe sunete ciudate, puternice, dar plăcute. Nu puteam înţelege de unde proveneau. În acelaşi timp, am simţit un curent electric puternic între creştetul capului şi frunte, terminându-se chiar deasupra sprâncenei drepte. Acest sentiment era chiar plăcut, aproape sexual… După o perioadă de confuzie iniţială, lumina s-a modificat total. Dintr-o lumină difuzând la întâmplare, s-a transformat într-o formă holografică, de mingi mari şi luminoase… Trupul meu, cu care m-am identificat toată viaţa, a devenit un imens balon luminos.”

Simţea la baza coloanei o fiinţă vie

Această trezire a lui KUNDALINI a fost urmată de o suită de visuri arhetipale şi experienţe psihice, incluzând abilitatea de a „transmite” sau ceea ce Wolfe numeşte „efect satsang”. Acest cuvânt hindus „satsang”, care derivă din sanscritul „SAT-SANGA”, înseamnă literal „compania adevărului” sau „conexiunea cu realul” şi se referă, în general la practica tradiţională în care te afli în prezenţa unui maestru trezit spiritual sau iluminat; simpla prezenţă a acestuia are asupra celorlalţi efectul unei treziri spirituale.

Acest efect „satsang” sau contact psihic apare şi în situaţii obişnuite. Cu toţii suntem influenţaţi de starea psihică a altora, ceea ce se poate verifica foarte uşor când suntem în compania unei persoane bolnave sau depresive, care tinde să atragă o parte din energia noastră. Tot astfel suntem influenţaţi şi benefic, atunci când ne aflăm lângă o persoană fericită. Acest efect apare şi în cazul unei persoane cu KUNDALINI trezită, starea ei având un efect remarcabil asupra altora.

Simptomele lui Wolfe au continuat să se manifeste. La începutul lui aprilie, în acelaşi an a trăit mai multe fenomene clasice acţiunii lui KUNDALINI. El scria: „Am fost luat prin surprindere de o puternică împunsătură şi o pocnitură înfundată undeva înăuntru, la baza coloanei. Un gând comic mi-a venit când a început mişcarea: parcă mă lovea o veveriţă încercând să iasă. Era ca şi cum aş fi stat aşezat pe o fiinţă vie. Curând stomacul meu a devenit foarte fierbinte şi am început să transpir. Această senzaţie de la baza coloanei vertebrale a persistat în următoarele zile. La sfârşitul lunii, o arşiţă necruţătoare – un adevărat incendiu – a început să se mişte încet pe deasupra întregului meu cap”. Auzea zgomote puternice şi simţea o presiune în cutia craniană. A continuat să vadă lumini, inclusiv punctul albastru descris de Swami Muktananda. Apoi KUNDALINI a determinat tot felul de mişcări corporale spontane. Un an mai târziu Wolfe a fost spitalizat.

La începutul lui 1977, aceste fenomene au început să diminueze în timpul meditaţiilor şi, după câteva luni, efectele secundare neplăcute ale manifestării lui KUNDALINI au dispărut. Când a reluat practica meditaţiei, şi-a reconsiderat scopul: nu mai aspira la experienţe psihice şi viziuni spirituale, realizând că nu acestea îi pot aduce realizarea spirituală. A descoperit adevărul auto-transcendenţei. „Micuţul «eu» trebuie să se dizolve, să dispară, iar aceasta nu se poate forţa. Este ceea ce rămâne atunci când renunţi şi te abandonezi faţă de ceea ce va fi.”

Articol preluat din Revista YOGA MAGAZIN nr. 10

Tehnica Vipasana practicată în pușcăriile din India a dat rezultate : https://vk.com/video/@id629036819?q=Vipasana&z=video629036819_456241774%2Fpl_629036819_-2

Din perspectiva noastră (a civilizatiei lui Bashar, n.a.), nu exista asa ceva ca trecut sau viitor. Intelegem ca din perspectiva realitatii fizice, acestea au efecte experientiale in vietile voastre, dar in realitate, timpul nu este decat o stare a constiintei, e doar, intr-un sens, o perspectiva. TOATE EXISTA ACUM! Ceea ce numiti trecut exista ACUM, ceea ce numiti viitor exista ACUM! Din perspectiva noastra, aceste idei de trecut si viitor sunt doar realitati simultane, co-existente in mod egal avand o frecventa diferita pe care voi le numiti, in mod convenabil, trecut si viitor pentru a putea trai experienta liniara a realitatii fizice pe care ati ales s-o aveti. Dar toate aceste realitati, toate aceste probabilitati, exista toate in “acelasi timp” – ca sa zic asa – intr-un mod atemporal. Analogia pe care o folosim adesea pe planeta voastra, cunoscandu-va tehnologia si inspirandu-ne din acea tehnologie pentru a alcatui o imagine ilustrativa, e fie televizorul, fie banda de film. Stiti ca atunci cand vizionati programe Tv, in orice moment, chiar daca voi poate va uitati doar pe un post, stiti ca tot restul posturilor la dispozitie in acel moment, exista toate acolo, intr-un sens, sunt toate disponibile concomitent. Dar voi receptionati doar postul pe care sunteti reglati/acordati in acel moment. Dar daca schimbati canalul, puteti imediat vedea ca un alt post exista in acelasi moment, ca si cel pe care l-ati urmarit pana atunci.

La fel, in ceea ce voi numiti tehnologia filmului, chiar daca stati in sala de cinema si vizionati filmul cadru cu cadru, la o anumita viteza (pentru a crea iluzia miscarii), stiti ca de fapt e vorba de cadru cu cadru, si chiar daca le vedeti in sala cadru cu cadru, unul dupa altul in ordine, daca sunteti cel ce proiecteaza filmul, va puteti uita la intreg filmul, puteti vedea fiecare cadru concomitent cu celelalte; stiti ca toate cadrele exista toate concomitent. Ideea perspectivei superioare, perspectivei mintii superioare, e analoga cu cea a celui ce proiecteaza in cabina de proiectie, care se poate uita la intreaga banda de film, la toate cadrele de pe ea concomitent, si le poate privi in orice ordine, care nu trebuie sa fie neaparat liniara, continua. Dar realitatea fizica e ca atunci cand esti in sala de cinema vizionand povestea,vizionand-o desfasurandu-se intr-un mod liniar, cadru dupa cadru, un cadru inaintea celuilalt, cadru cu cadru la o anumita viteza. Acea rata/viteza e reprezentativa pentru frecventa constiintei voastre si pentru felul cum ati ales sa experimentati ideea incarnarii voastre fizice. Deci, cand vorbim de ideea de istorie trecuta si viitoare, trebuie sa intelegeti ca toate astea, toate aceste realitati si toate aceste probabilitati co-exista toate simultan, toate exista ACUM! AICI! Pentru ca exista doar AICI si ACUM. De fapt, daca stati un pic si va ganditi, veti afla ca de fiecare data cand vreti sa stiti cat e ceasul, este intotdeauna ACUM, indiferent de conditii.

Si de fapt nu aveti NICI O DOVADA cum ca trecutul exista. “O, ba da, avem. Avem tot felul de fotografii cu lucruri din trecut si fosile din trecut!” A, dar cand le aveti? ACUM. Ele exista acum. Nu exista in trecut. In acest sens, nu sunt o dovada a trecutului. Sunt reprezentative, sunt simbolice pentru o idee a unei experiente pe care o numiti trecut, dar dovada exista acum si nu face decat sa dovedeasca existenta prezentului. Nu exista dovada a trecutului si nici a viitorului. Asta ne duce la o chestiune colaterala pe care aici, pe planeta voastra, o numiti prezicere, predictie mediumistica. Din nou, deoarece ideea e ca toate lucrurile co-exista simultan in prezent, in realitate nu exista asa ceva ca prezicerea viitorului. Exista doar o perceptie a energiei ce exista in prezent, in momentul in care este facuta prezicerea. Percepeti energia prezenta; probabilitatile si verosimilitatea ca daca acea energie nu se modifica, atunci ea sa se poata manifesta, sa se poata desfasura – iarasi, in prezent! – va va permite sa traiti experienta a ceea ce a fost perceput.Trecutul si viitorul sunt ambele create din PREZENT, nu invers. Fiindca nu exista decat ACUM.

Cand spunem ca : “Fiecare schimbare e o schimbare totală” o puteti intelege la propriu.

Pentru ca atunci cand va schimbati, nu numai ca va schimbati acum dar schimbati si potentialul oricarui concept al viitorului si in acelasi timp schimbati si potentialul oricarui concept al trecutului pentru ca toate exista in voi simultan, AICI si ACUM. Aceasta constientizare va deschide catre un inalt grad de putere si libertate cand intelegeti ca daca va schimbati ideea despre voi insiva,- deveniti o noua persoana LA PROPRIU. Nu ne intereseaza cum credeti ca aratati inca in oglinda. Aia e o iluzie! E o iluzie a continuitatii pe care o creati. Cand schimbati orice la voi, de fapt sunteti LA PROPRIU, la propriu o noua persoana, iar asta inseamna ca aveti un trecut diferit si un viitor diferit si ca puteti fi in acel moment orice, oricine va doriti sa fiti.

Amintiti-va ca ramane la latitudinea fiecaruia dintre voi, individual, si a tuturor in mod colectiv, sa formati acorduri privind faptul ca doriti sau nu sa perpetuati ideea conexiunii cu ceea ce va descriu ca fiind asa-numitul trecut si asa-numitul viitor. Pentru ca va sunt complet deschise, chiar daca exista anumite teme pe care ati fost cu totii de acord sa le explorati in aceasta viata si pe care toti ati fost de acord sa le impartasiti impreuna ca pe anumite laturi in realitatea voastra, exista inca un mare grad de flexibilitate, foarte mare – privind cum anume cu exactitate sustineti acea idee, acel acord si in ce forma trebuie sa se exprime aceste acorduri in realitatea voastra fizica. Un mare grad de flexibilitate; nu sunteti blocati/intepeniti, nu sunteti in niciun fel prinsi in capcana. Deci, va rog sa nu va simtiti asa, decat , bineinteles, daca va simtiti bine sa va simtiti asa, fiindca noi nu v-am rapi niciodata asta sau sa va fortam sa va simtiti bine daca voi nu vreti. In acest moment al evolutiei voastre, sa va amintiti cine si ce sunteti cu-adevarat. Ati ajuns la sfarsitul ciclului limitarilor si incepeti sa va amintiti cine sunteti.

    Spatiu-timp

Ce avem aici? Un mic grafic pentru spatiu-timp. Bun. Acum sa-l explicam. Ideea este urmatoarea : stiti deja, din ceea ce numiti stiinta relativitatii – sau unii dintre voi s-ar putea sa nu stie asta – ca in realitatea voastra exista un efect numit “dilatarea timpului”. Cand te misti – sa spunem intr-o nava spatiala – cu o viteza din ce in ce mai mare si te apropii de ceea ce voi numiti viteza luminii, care e doar, intr-un sens, granita realitatii voastre. Asta nu inseamna ca nu poti calatori si mai repede; e doar granita realitatii voastre in mod special; e pragul. Insa cand calatoresti in realitatea voastra fizica pana la viteza luminii, se observa fenomenul de“dilatare a timpului”. Ceea ce inseamna de fapt: cu cat te deplasezi mai repede in spatiu, cu-atat mai incet te deplasezi in timp. Timpul incetineste. Asta este ceea ce creeaza “paradoxul gemenilor”, dupa cum l-au formulat multi dintre oamenii vostri de stiinta. Daca va imaginati doi gemeni, care evident , au aceeasi varsta, iar unul se urca intr-o nava spatiala si pleaca printre stele, calatorind foarte aproape de viteza luminii, timpul pentru el pe nava va incetini pana in punctul in care atunci cand se intoarce ar putea fi cu foarte multi ani mai tanar decat geamanul care a ramas pe Pamant si care a imbatranit intre timp.

Cheia pentru a intelege asta este sa intelegeti spatiul-timp ca pe o idee de 100%. Poate exista doar 100% de spatiu-timp. Deci, daca calatoresti cu 50% din viteza luminii, ideea e ca folosesti pana la exact atata spatiu pentru asta si atunci nu ramane decat 50% timp. Deci poti experimenta doar jumatate din timp. Cu cat te apropii mai mult de viteza luminii, cu atat mai mult spatiu folosesti din spatiu-timp si ramane din ce in ce mai putin timp. Deci, traiesti experienta Ta din ce in ce mai putin timp. De exemplu, daca te deplasezi cu 99% din viteza luminii, experimentezi doar 1% timp si 99% spatiu. Invers, cand stai perfect nemiscat, ca majoritatea voastra acum, experimentezi tot timpul si foarte putin spatiu; pentru ca nu va miscati. Deci e in permanenta o idee de cota-parte. Oricat timp folosesti, iti ramane restul de spatiu; oricat spatiu folosesti, iti ramane restul de timp de folosit.

Graficul ilustreaza asta astfel: Linia/axa, reprezinta intregul timp la un capat, intregul spatiu la celalalt capat. Cele doua conuri care se intretaie reprezinta: Cand incepi sa te misti si dilati/extinzi intrebuintarea spatiului, incepand de la 0 printr-un con ce se largeste din ce in ce mai mult, atunci iti ramane foarte putin timp. Insa cand mergi in sens invers, folosind toata ideea in directia opusa, conul se dilata in cealalta directie. Este doar un con ce se largeste: folosesc foarte putin la capatul asta, inseamna ca la capatul opus folosesc foarte mult. Folosesc putin din asta, insa mult din asta la un capat, inseamna exact pe dos la celalalt capat al axei. Sunt doua conuri ce se intretaie, fiecare mergand in directia opusa ca sa va arate putin dintr-una sau mult din cealalta. Intelegeti pana aici?

Asta e si cheia pentru a construi o antena spatiu-timp, un dispozitiv care chiar foloseste energie spatio-temporala, pe care dupa asta puteti invata s-o traduceti in diferite forme de energie daca vreti, cum ar fi: electricitate sau lumina sau caldura sau ce vreti sa faceti cu ea. Antena spatio-temporala ia de fapt forma acestui grafic, ale celor doua conuri ce se intersecteaza. Deci, daca va imaginati acum, sa presupunem ca e alcatuita din sarma de cupru spiralata sau ca un tub spiralat/teava in serpentine – imaginati-va ca incepeti de la pamant, imaginati-va rotind in cerc acel tub, in forma de spirala, in sus, in cercuri din ce in ce mai mici in circumferinta. In felul asta desenati un con, in forma de spirala pana la varful conului, de jos in sus. Oricat de mare vreti sa-l faceti, nu conteaza acum. Oricat de larg il faceti la baza, nu conteaza acum pentru scopul acestei ilustrari. Conteaza mai tarziu cand e vorba de a-i acorda fin geometria, pentru a obtine efectul corect.

Insa in acest moment, pentru scopul acestei ilustratii, incepeti de la pamant rotind tubul in spirala, in cercuri din ce in ce mai mici pana obtineti un con facut dintr-un tub spiralat. In varful, chiar in varful conului, luati acel tub si deplasati-l in afara, la acelasi diametru cu baza conului, si incepeti sa desenati spirale in jos, printre spatiile lasate intre spiralele primului con, astfel ca cele doua conuri sa se intrepatrunda. Acum ajungeti in interiorul bazei primului con, creand un con cu varful in jos, dupa care conectati-l la baza primului con. Aveti acum 2 conuri, unul cu varful in sus, unul cu varful in jos. Intr-un sens e aproape la fel cu ideea Sigiliului lui Solomon, sau ceea ce numiti acum Steaua Evreiasca, cea cu 6 colturi. Daca te uiti la aceste conuri in plan, ar parea un pic asemanatoare cu aceasta idee, chiar daca nu exact la fel. Insa e vorba de ideea a doua triunghiuri ce se intrepatrund. Cand veti crea acest tip de dispozitiv de rezonanta si il creati foarte usor, conurile fiind inclinate fata de epicentru la 33 de grade, veti fi capabili sa aveti chiar o antena spatio-temporala. Depinde de calitatea materialului, de numarul de spirale, de marimea conului si de alte conditii, ati putea sa determinati ca acest con – alimentandu-l cu putina electricitate – sa rezoneze pe o anumita frecventa ce va amplifica acea energie, atragand din energia spatio-temporala si eliberand mai multa energie decat incarcati. Deci aceasta diagrama spatio-temporala va arata la propriu, prin grafica, cum sa creati o antena spatio-temporala, asta pentru cei dintre voi care ar putea fi interesati sa se joace cu aceasta idee ca un experiment distractiv de facut in casa.

Sau folositi aceasta idee folosindu-va pur si simplu imaginatia si jucati-va cu efectele acestei forme – cand o aveti in fata ochilor mintii – cu privire la faptul ca va deschide catre alte nivele de comunicare, fiindca o puteti folosi si asa. Nu trebuie s-o materializati fizic ca sa obtineti un efect in interiorul propriei voastre constiinte, dar o puteti materializa fizic ca sa obtineti un efect in realitatea fizica. Daca o construiti si in mintea voastra si vizualizati acea forma, daca puteti s-o vedeti si tridimensional si sa incepeti s-o rotiti in minte si s-o vedeti din diferite unghiuri, asta cu siguranta va va ridica si creste capacitatea de a intra si pe frecventa altor dimensiuni. Deci, jucati-va cu asta cum vreti. Si distrati-va.

    Intrebari

   A: Exista oameni care si-au insusit cele despre care discutam? Si au calatorit prin timp si spatiu?

   B: Da. Exista cativa. Si au fost cativa in istorie. Va referiti la ei in general ca avataruri. Intelegi? Ideea multora dintre marii vostri invatatori, ideea multor shamani indigeni foarte puternici, multi dintre ei pot face aceste lucruri. Ma urmaresti? Deci, da. Raspunsul e da. Iti raspunde la intrebare? Multumesc.

   A: Pot sa pun o intrebare?

   B: Asta a fost o intrebare. Vrei sa mai pui alta?

   A: Am citit pe internet despre triunghiuri rotite in opozitie. ..

   B: Depinde. Merkaba. Rotiti Merkaba cu ochii mintii. E, de asemeni, un instrument eficace ce va conecteaza in diferite stari dimensionale. Nu conteza prea mult in ce directie se invarte atata timp cat voi credeti in imaginatia voastra ca il simtiti instinctiv corect. Ma urmaresti? “

   Energie pozitiva si energie negativa

   A: Bashar, ce intelegi tu prin energie pozitiva si negativa? Poti dezvolta?

   B: Da. Energia pozitiva e cea care integreaza, unifica, formeaza intregul. Energia negativa – mecanic vorbind – e cea care desparte, separa, cauzeaza ideea de vibratie discordanta in opozitie cu vibratia armonioasa, aliniata, centrata. Intelegi? E doar o descriere mecanica a energiei. Nu e ideea de bine, rau, corect, incorect. E ideea ca atunci cand actionezi cu energie pozitiva, esti aliniat armonios cu adevaratul tau sine interior, cand actionezi cu energie negativa, nu mai esti aliniat cu sinele tau si creezi discordanta, separare, despartire, uitare, experienta de a fi deconectat.

   A: Deci, prin definitie, energiile care sunt negative nu pot functiona in armonie una cu alta si impreuna.

   B: Corect. Ar putea parea – in aparenta – ca exista o unificare pentru ca sunt atatea si ar putea avea un gen de impuls general, insa in realitate nu functioneaza la unison. Cand incep sa functioneze cu-adevarat la unison, in realitate creaza o vibratie pozitiva; iar asta va schimba energia. Intelegi?

   A: Da. Dar pare ca – dupa cum spui, probabil ca e impulsul – dar, cel putin in mintea omului, energia care creeaza razboiul si luptele, ar fi energie negativa.

   B: Bun, dar asta trebuie s-o intelegi din perspectiva oamenilor. Dupa cum se spune adesea despre raufacatorii din filme, niciunul nu crede ca el e de fapt eroul negativ. Ei CRED ca ce fac e pozitiv. Eu vorbesc doar de o observatie obiectiva; ei nu. Ei cred ca sunt eroii care salveaza situatia. Asta e diferenta. Oamenii ar trebui sa inteleaga ce tip de energie folosesc de fapt ca sa se poata dezbara de ea. Daca cineva care face ceva negativ chiar crede ca face ceva pozitiv, poate crea unitate cu asta.

       Pentru ca, din nou, la ce se reduce totul? La ce crezi TU!

   A: Daca mergem cu asta mai departe, exista grupuri de oameni ce sunt diferiti unii de altii in ceea ce priveste credintele lor/sistemele lor de gandire si asa ajung la razboaie

   B: Nu, nu, nu. Nu asa ajung la razboaie. Ce ii duce la razboaie e ceea ce CRED ei despre diferentele lor, nu faptul ca sunt diferiti. Ceea ce ei CRED despre a fi diferit. Asta e cheia. De aceea, ca sa terminati cu razboaiele pe planeta voastra e atat de important sa va invatati copiii ca diferentele sunt PARTE din recunoasterea frumusetii si diversitatii a Tot Ceea Ce Este. Deoarece Tot Ceea Ce Este e armonios daca permite tuturor diferentelor Sale sa fie valide in mod egal. Singurul mod prin care Tot Ceea Ce Este Si-ar putea vreodata pierde echilibrul ar fi daca dintr-o data ar judeca unul dintre aspectele Sale, din interiorul Sau, care e diferit de altul, cum ca ar fi mai putin valid decat altul. Deci credinta cum ca o diferenta e mai putin valida, valoroasa, e cea care creeaza razboiul, nu diferenta in sine.

   A: Adevarat. Dar, totusi, daca ei CRED si sunt in armonie cu credinta lor, ca trebuie luptat impotriva acestei diferente

   B: Da, dar trebuie sa afli asta. Modul in care poti afla e sa intelegi DE CE cred ei asta. Cand ajungi in miezul si esenta lui “de ce” cred ei asta, in general vei descoperi ca dintr-un efect negativ, convingerea nucleu va fi de obicei una bazata pe frica. Iar daca e bazata pe frica, atunci da, exista o energie negativa la baza care ii determina sa GANDEASCA in varianta negarii acelei negativitati, astfel ca apoi sa creada ca sunt pozitivi din cauza ca se tem sa priveasca in fata frica pe care o au in miezul lor. Cand descoperi ca acea credinta centrala e negativa, iar ei pot VEDEA ca e negativa, atunci isi pot schimba acea convingere. De aceea e atat de important sa-i invatati aceste lucruri pe copiii vostri. Din cauza ca multi adulti, nu toti, insa multi adulti vor refuza pur si simplu sa se uite atat de adanc, deoarece nu mai au vointa sau capacitatea de-a o face. Au fost cu mult prea speriati de prea multa vreme. Desi, din nou, pentru unii, odata ce sunt speriati indeajuns de mult, pot si ei sa renunte la acel punct de vedere. Depinde de tema pe care o exploreaza. Tine minte asta, totusi. Tine minte asta. E foarte important: Nu scuz sub nicio forma actele nimanui in niciun fel. Dar esenta e asta: chiar sunteti cu totii fundamental spirite vesnice. Nu e asa mare scofala. Existati intotdeauna si veti exista intotdeauna. Daca se mai intampla sa stiti s-o mai luati cateodata pe aratura, ei bine, e ok.

Poate e vreun fel de tristete pe care n-ati anticipat-o; n-ati invatat asta sau n-ati invatat aia cand trebuia; admiteti ca: ”Ah, as fi putut face unele lucruri altfel”.

Esentialul e ca aveti intotdeauna capacitatea de-a intelege asta si aveti intotdeauna capacitatea de-a centra din nou totul.

Marele secret despre toate lucrurile fundamentale in toate religiile si credintele de pe planeta voastra, Marele secret e adevarul real: TOATA LUMEA merge de fapt in Rai, indiferent de ce-ar fi. TOATA LUMEA MERGE IN RAI. Iadul nu e un loc in care te duci; e o stare prin care treci in drumul tau spre Rai. Asta e tot. Tineti minte! Intunericul nu exista pur si simplu. Intunericul nu e ceva de sine statator. Intunericul e doar absenta luminii. Frigul nu e ceva de sine statator; e doar absenta caldurii. Raul nu e ceva de sine statator: e doar cineva care functioneaza/actioneaza fara sa simta conexiunea cu Dumnezeu. Insa acea conexiune a existat intotdeauna. Si asta e Tot Ce Este.

Intelegi?

   A: Da, foarte bine. Dar ce nu inteleg e, cand ai mentionat anul 2012 si inclinarea balantei catre energia pozitiva in comparatie cu energia negativa, ma pierd.

Dupa cum inteleg eu, daca oamenii care se afla in razboi unii cu altii, cred ca nu sunt eroii negativi si nu sunt eroi negativi si functioneaza in armonie cu Sinele lor Suprem, prin urmare actioneaza inspre energia pozitiva

   B: In mintea lor. Ar putea ca obiectiv sa nu o faca. Eu vorbesc doar de o observatie obiectiva a tipului de energie pe care o folosesc de fapt si ceea ce ar putea crede ca folosesc. Da. Obiectivitatea conteaza.

   A: Testul pentru a afla de unde vine energia ar fi sa afli daca izvoraste din frica sau…

   B: Sau bucurie. Da.

   A: Iti multumesc foarte mult.

   A2: Ai vorbit despre cum energia negativa – cand privesti de unde izvoraste fundamental totul – e frica.

   B: E frica bazata pe credinta ca esti deconectat/separat de Sursa.

   A2: Exact. Acum, daca, sa spunem… ceea ce se intampla acum in lume – iar asta nu e… eu doar citez din ce am citit sau…

   B: Da, da, da.

   A2: Daca pentru a controla masele…

   B: A Controla masele?

   A2: … din lacomie si pentru putere, umanitatii i se inoculeaza credinta asta, ca suntem toti aici ca sa reusim pe cont propriu si ca toti imi sunt dusmani si… si daca totul e controlat de acesti oameni care inoculeaza asta umanitatii…

   B: Acesti oameni fiind cine?

   A2: Ok, hai sa spunem… Bush.

   B: Stiu ce vrei sa spui. Incerc sa te fac sa privesti ceva dintr-un punct de vedere diferit. Cine a pus acea persoana in post de conducere?

   A: Nu stiu.

   B: Bineinteles ca stii. Voi toti l-ati pus.

   A: Da, asa e, noi l-am pus…

   B: Vezi… “acesti oameni” sunteti voi. Vrei sa schimbi ceva?

   A: Da! Cum?

   B: Raspandeste lumii ideea ca exista si o alta cale, fara sa te astepti ca cineva sa trebuiasca sa te creada. Demonstreaza ca exista o alta cale. Poarta-te ca si cum exista o alta cale. Arata prin exemplu ca exista o alta lume, o alta cale. Ideea nu e sa schimbati sistemele care exista. Ideea e sa creati sisteme noi care le vor inlocui pe cele vechi cand acelea se vor prabusi sub propria greutate.

   A2: Multumesc. Asta era a doua intrebare. Deci nu e vorba sa traim in afara sistemului sau in interiorul lui cumva

   B: E vorba sa creati un nou sistem.

   A2: Multumesc.

   B: Astfel ca atunci cand oamenii vor cauta acea idee noua ce reprezinta lumea in care prefera sa traiasca, cei ca tine vor fi creat sisteme noi pe care sa le poata gasi. Iar cand indeajuns de multe persoane vor gasi noile sisteme, vor renunta la cele vechi. Iar cei care tin sa se cramponeze de vechile sisteme, se vor duce cu ele. Atat e de simplu! Nu incerci sa fortezi o schimbare pentru nimic. Altfel n-ai face decat sa folosesti aceeasi tactica de care te plangi din partea “acelor oameni”. Deci, fii o persoana diferita! Poarta-te diferit! Creeaza ceva diferit! Iar atunci vei fi pus la dispozitie o temelie pentru o idee noua spre care oamenii sa graviteze. Iar acea crestere intr-un sens, mai devreme sau mai tarziu, va inlocui vechiul sistem. Dar, iarasi, tine minte! Ceea ce se intampla de fapt e ca facand asta iti schimbi frecventa si de fapt te muti printr-o serie de realitati paralele care sunt din ce in ce mai mult reprezentative pentru realitatea paralela in care preferi sa existi si intr-o buna zi, pur si simplu te vei trezi in acea realitate. Ai fi putut sari peste toti acesti pasi intermediari, dar – din nou – daca tema pe care ai ales s-o explorezi e CREAREA acelor pasi, nu vei sari. Vei trece prin tot acest proces.

Totusi, faci acelasi lucru: te muti de la o realitate la alta; nu schimbi realitatea care se afla acolo. Acea realitate e inca acolo. De exemplu, stim ca multi dintre voi devin mai constienti si fac lucruri pe care le numiti “ecologice”. Reduceti poluarea, gasiti forme alternative de energie. Bun. Insa lumea care e inca foarte poluata e inca acolo. Acel Pamant exista inca. Nu ati schimbat nimic. Ati creat o noua vibratie in interiorul vostru care v-a mutat intr-o lume mai armonios aliniata cu ideea de a cauta forme alternative de energie care nu sunt poluante. Aceasta lume exista deja. Voi doar v-ati schimbat vibratia si v-ati mutat acolo cu un grup de prieteni care gandeau la fel. Ati fost cu totii de acord sa va mutati in acea realitate pentru ca asta e ce preferati. Vechiul Pamant e inca acolo. A fost dintotdeauna acolo. Pamantul spre care va indreptati e si el acolo acum. Toate coexista simultan.VOI va schimbati frecventa, VOI va schimbati pe voi.

   A3: As avea o intrebare legata de ce s-a vorbit, daca e ok.

   B: E ok? Nu stiu

   A3: Daca e ok pentru voi.

   B: Daca e ok pentru noi? Da-mi voie sa ma consult cu colegii. Ei bine –suprinzator! – au zis “ok”.

   A3: Minunat. Socant.

   B: Da, socant.

   A3: Daca se intampla, cum discutam, ca o persoana sa-si schimbe frecventa intr-o anumita directie indeajuns. De exemplu in cazul razboiului – sa zicem ca unul dintre noi ajunge intr-un loc in care se poate transfera intr-o realitate paralela in care razboiul nu mai exista, cum va apare asta in ochii celorlati dintre noi care cunoastem acea persoana?

   B: Depinde. Ar putea lua diferite forme. O persoana din alta realitate ar putea vedea cum esti omorat. Tu, din propria perspectiva, ai putea poate sa-i vezi dintr-o data pe toti oprind lupta dintr-un motiv inexplicabil. Ai putea avea orice tip de mod de a percepe acea trecere, depinzand de ce are nevoie sa vada persoana care percepe pentru ca sa aiba un sens pentru ea. Daca o persoana e intr-adevar deschisa catre anumite tipuri de schimbari, te-ar putea vedea pur si simplu disparand. Dar te-ar putea vedea si fiind omorat. Sau ar putea sa se intoarca si tu sa nu mai fi acolo, iar ei sa se intrebe unde te-ai dus si sa presupuna ca ai plecat aiurea. Orice intre. Depinde de ce are nevoie sa vada persoana care percepe. Intelegi?

   A: Un lucru legat de vibratia pozitiva si negativa. Ai mentionat ca vibratia negativa desparte. Dar oamenii cu vibratie negativa ar putea avea aceeasi agenda/plan.

   B: Acelasi plan ca ce?

   A: Sunt de acord privind un anume plan.

   B: Da, ar putea.

   A: Si sunt anumite convingeri si carti care spun ca o parte dintre aceste planuri nu sunt limitate doar la cei de-aici si ca vin din alte dimensiuni sau alte planete sau alte fiinte fizice sau non-fizice.

   B: Am sa-ti explic asa. Orice nivel sau frecventa in care te muti, in orice nivel sau frecventa alegi sa existi, iti permite INTOTDEAUNA, intotdeauna, sa percepi alte fiinte care ar putea de asemeni alege sa existe la acel nivel. Daca te muti la un nivel de convingeri unde exista posibilitatea ca tu sa poti fi manipulat de alte fiinte din alte dimensiuni, asta e realitatea pe care o vei trai. Si, in acest sens, asta e ceea ce vei crea pentru realitatea ta. Intr-un sens, te vei atrage spre a trai experienta acestor lucruri. Si vei atrage fiinte care sunt de o frecventa asemanatoare. Intelegi?

   A: Da, dar nu e ca vreau neaparat sa atrag asa ceva, dar vreau sa stiu daca asa ceva exista?

   B: Tot ceea ce iti poti imagina exista. Esential e ceea ce vei experimenta tu si cu ce vei interactiona tu. Orice iti poti imagina, exista.

Evident, intr-un Univers infinit, bineinteles ca vor exista si fiinte care ar putea sa nu aiba la inima chiar cele mai bune lucruri pentru tine, dar vor exista si fiinte care te vor iubi neconditionat. Cu care vrei sa te aliniezi? Frica te va alinia cu fiintele intemeiate pe frica, iubirea te va alinia cu fiintele intemeiate pe iubire. E atat de simplu. Serios. Intelegi? Deci, chiar si in interiorul a ceea ce considerati un singur Pamant, pot exista oameni care au la baza frica si percep oameni din alte realitati care se bazeaza si ei pe frica, dar si oameni care se bazeaza pe iubire percepand pe altii din alte realitati bazati pe iubire, chiar in interiorul a ceea ce pare a fi aceeasi realitate. Dar nu e. Din nou, pentru o perioada aveti un Pamant in care vreti sa permiteti ideea, ca voi sa puteti percepe faptul ca oamenii pot gandi foarte diferit fata de voi. Deci e posibil pentru voi sa vedeti ca ar putea exista persoane care sa spuna: “Acele experiente sunt foarte reale si chiar se desfasoara asa.” Iar asta poate fi adevarat IN REALITATEA LOR.

Dar asta e doar pentru ca tu esti de acord sa fii de acord ca ei sa aiba acea realitate alaturi de-a ta si de asta si auzi de ei. Iar asta iti ofera ocazia sa te decizi daca realitatea aceasta e cea pe care o preferi sau nu pentru tine. Doar pentru ca ei spun ca asta se intampla, nu inseamna ca asta se intampla si in realitatea ta. Inseamna doar ca asta e ceea ce se intampla in realitatea lor. Tu nu esti obligat sa fii de acord cu asta. Tu nu esti obligat s-o experimentezi. Ei iti dau o sansa sa decizi daca vrei sa mergi pe calea aceea sau nu. De aceea inca mai esti de acord sa-i vezi. Mai devreme sau mai tarziu, acest tip de oferte, de sugestii, de idei si zvonuri nu vor mai exista in realitatea in care te duci, daca e una aliniata pozitiv. Pur si simplu pentru ca asa ceva nu face parte din vibratia acelei realitati. Intelegi? In aceasta epoca, cu ceea ce ati fost de acord toti sa veniti impreuna sa explorati, e ideea de optiuni. De aceea puteti inca vedea toate aceste sisteme de gandire diferite si sa decideti care e adevarat pentru voi. Asta e realitatea transformarii. Aceasta e tema realitatii optiunilor: ce realitate preferati? Alegeti. Si aceea se va cristaliza intr-un timp scurt. Se va cristaliza. Dupa care, asta va fi tot ce veti experimenta. Intelegi?

   A4: In alegerea realitatii pe care mi-o doresc, trebuie sa fiu realista?

   B: Defineste “realista”.

   A4: Sa presupunem ca…

   B: Bine, bine, bine. Am inteles. Hai sa-ti explic asa: Realista inseamna simplu sa iei o estimare obiectiva a realitatii in care ai decis sa-ti desfasori explorarile. Deci, e – sa-i spunem – realist ca tu dintr-o data sa zici: “Imi imaginez ca voi avea 2,44 m, am sa fiu albastra si am sa am 20 de brate.” Da, ai putea s-o faci. Da, e posibil. Dar este o apreciere realista fata de ceea ce ai venit sa explorezi aici de fapt? Probabil ca nu. Deci, ideea e, ca in contextul realitatii pe care o explorezi, daca observi doar ce se intampla la toate nivelele realitatii tale, atunci o apreciere realista te anunta ca foarte multe lucruri sunt posibile in contextul in care ai fost de acord sa te mentii. Din nou, asta nu inseamna ca nu exista oameni pe planeta voastra care sa poate efectiv sa se transforme atat de extrem. Sunt numiti samani, vrajitori, maestri. Poti face asta. Esential e: e realist in baza temei pe care ai ales s-o explorezi? Realist de fapt se traduce in “e necesar”? E necesar in contextul a ceea ce ai tu cu-adevarat nevoie sa experimentezi? In contextul a ceea ce ai cu-adevarat nevoie sa experimentezi, foarte multe lucruri sunt posibile care pentru altii ar putea sa nu para realiste, dar asta e probabil bazat pe definitia lor limitativa privind ceea ce este realitatea. Dar tu poti face o estimare in parametrii realitatii privind ceea ce e realist pentru tine. De fapt e multa libertate.

   A4: As putea avea un exemplu concret?

   B: Da. Exemplele concrete ne ajuta intotdeauna sa furnizam informatii care apoi pot fi aplicate concret pentru viata ta concreta.

   A4: In trecutul recent am fost expusa la o potentiala interferenta

   B: Pot sa te intrerup putin? De ce descrii asta cu atatea ezitari?

   A4: Pentru ca nu sunt clarificata asupra experientei. Exista ezitari in informatia pe care o contemplu.

   B: Bine. Care e conceptul, fundamental vorbind?

   A4: E că intunericul lucreaza.

   B: Intunericul lucreaza. Vai, suna asa de amenintator

   A4: Da. Si nu e incurajator.

   B: Ok. Atunci de ce ii cazi in plasa?

   A4: Nu ii cad in plasa, il explorez. Deci, revenind la intrebarea originala, chiar si presupunand a fi una dintre posibilitatile din taramul existentei.

   B: Cum te afecteaza pe tine?

   A4: Nu mi-e necesar sa-l explorez in realitatea mea daca aleg sa n-o fac, iar asta imi va fi realitatea, e corect?

   B: Intr-un sens, da. Chiar si explorarea poate fi un termen ce poate insemna multe lucruri. Nu trebuie sa traiesti experienta unor rezultate negative chiar si din explorarea negativitatii. Pentru ca, tine minte: sa devii mai mult e procesul integrarii, nu al excluderii. E procesul prin care validezi aspectele negative din interiorul tau, dar nu le alegi. Nu e negarea lor, nu e sa le dai la o parte, nu e sa le alungi, nu e sa le excluzi! De fapt este sa le imbratisezi, sa le incluzi, dar apoi, cand totul devine o alegere egala, sa nu le alegi. Asta e diferenta. Fiindca Tot Ceea Ce Este – evident – imbratiseaza totul: intuneric si lumina, pozitiv si negativ. Deci, cand poti recunoaste ca tu contii la fel de mult potential negativ cat si pozitiv, dar ca asta e ok; ca potentialul negativ nu are o capacitate mai mare de a se impune mai mult decat cel pozitiv; ca sunt doar alegeri egale, atunci cand totul e egal si echilibrat, atunci poti admite ca: “da, da, da, am tot acest intuneric in mine. Da, am intregul potential de-a alege toate aceste lucruri negative. Asta e ce vreau? Nu. Dar e valida in mod egal ca si alegere? Da. Insa acum sunt in locul de echilibru in care stiu pur si simplu ca nu asta mi-e preferinta. Deci, in timp ce iubesc neconditionat acel potential intunecat ca pe o alegere pe care as putea s-o fac fiind valida in mod egal ca orice alegere pozitiva pe care-as putea-o face, acum, de la nivelul de intelegere pe care l-am creat in constiinta mea, prefer simplu sa aleg asta fara sa invalidez aia.” Te ajuta?

   A4: Deci poate exista, dar nu e necesar sa fie in realitatea mea.

   B: Exista, dar nu e nevoie sa se manifeste. Atata timp cat ii permiti sa aiba capacitati egale si valoare egala daca s-ar manifesta. Intelegi? Stiu ca ai de-a face cu un paradox acum, dar de aici vine puterea.

De fiecare data cand ai de-a face cu un paradox, te afli in centrul puterii tale. Intunericului trebuie sa-i permiti sa fie egal cu lumina ca tu sa poti alege lumina.

   A4: Deci e necesara o recunoastere a potentialului intunericului

   B: Da, da. O recunoastere si o permisiune/acceptare. Pentru ca daca nu recunosti si accepti asta, cum te poate realitatea recunoaste si accepta pe tine? Intelegi?

   A4: Multumesc.

   B : Realitatea este doar o reflexie

         Drum drept spre Lumină !