Noi nu vrem să fim fericiti. Noi vrem alte lucruri. Sau, ca să spunem mai precis: nu vrem să fim fericiti în mod neconditionat: ,,Sunt gata să fiu fericit, cu conditia să am asta, ailaltă”. Dar asta ar însemna, de fapt, să-i spunem prietenului nostru, sau Dumnezeului nostru, sau oricui: ,,Esti fericirea mea! Dacă nu te am pe tine, refuz să fiu fericit.”

E atât de important să întelegem acest lucru. Nu ne putem imagina să fim fericiti fără acele conditii. Cam așa este. Nu putem concepe să fim fericiti fără ele. Am fost învătati să plasăm fericirea noastră în ele.

Deci, acesta este primul lucru pe care trebuie să-l facem, dacă vrem să ne trezim – ceea ce este acelasi lucru cu a spune: dacă vrem să iubim, dacă vrem libertate, dacă vrem bucurie si pace si spiritualitate.

În acest sens, spiritualitatea este cel mai practic lucru din întreaga lume. Îi provoc pe toti să se gândească la ceva mai practic decât spiritualitatea, asa cum am definit-o eu – nu evlavie, nu devotament, nu religie, nu veneratie, doar spiritualitate – să ne trezim, să ne trezim!

 Priviti la suferinta de pretutindeni, priviti la singurătatea, priviti la teama, confuzia, contradictiile din inima oamenilor, la conflictul lăuntric, la conflictul exterior.

Să presupunem că cineva v-a oferit o cale de a scăpa de toate acestea? Să presupunem că cineva v-a oferit o cale de a opri acea teribilă scurgere de energie, de sănătate, de emotie care vine din aceste conflicte si confuzie. Asta ati vrea?

Să presupunem că cineva ne-a arătat un mijloc prin care ne-am iubi cu adevărat unul pe celălalt si am fi în pace si iubire. Vă puteti gândi la ceva mai practic decât asta? Dar, în schimb, voi aveti oameni ce gândesc că marile afaceri sunt mai practice, că politica e mai practică, că stiinta este mai practică. Ce folos avem pe Pământ, trimitând un om pe Lună – dacă noi nu putem trăi pe Pământ?

Spuneam că nu vrem să fim fericiţi. Noi vrem alte lucruri. Sau hai să formulăm cu mai multă acurateţe: Noi nu vrem să fim  fericiţi necondiţionat. Sunt gata pentru a fi fericit cu condiţia să am acest şi acel şi celălalt lucru. Dar aceasta înseamnă de fapt să-i spun prietenului nostru sau Dumnezeului nostru sau oricui, „Tu eşti fericirea mea. Dacă eu nu te obţin ce-mi doresc, refuz să fiu fericit/ă.„

Este atât de important să înţelegem aceasta. Nu ne putem imagina a fi fericiti fără aceste lucruri. Asta e destul de exact. Nu putem concepe să fim fericiti fără ele. Am fost învăţaţi sau conditionaţi să plasăm fericirea noastră în toate acele lucruri (din afară). Asa că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne trezim, care este acelaşi lucru cu a spune: dacă vrem să iubim, dacă vrem libertate, dacă dorim bucurie si pace si spiritualitate. În acest sens, spiritualitatea este lucrul cel mai practic în toată lumea largă. Provoc pe oricine să se gândească la ceva mai practic decât spiritualitatea, asa cum am definit-o ca trezire – iar nu ca evlavie, nu devotiune, nu religie, nu rugăciune, nu cult, ci spiritualitate-trezire, trezeste-te!

Priviti la suferinta de pretutindeni, uitati-vă la singuratate, priviti teama, confuzia, contradictiile din inima oamenilor, la conflictul interior, la conflictul exterior. Să presupunem că cineva vă oferă o cale, o modalitate de a scăpa de toate astea? Să presupunem că cineva vă oferă o cale de a opri acea uriaşă pierdere de energie, de sănătate, de emoţie, care vine din confuzie si din aceste conflicte şi veti dori asta?

Stiti care este semnul ce arată ca v-ati trezit? Este atunci când vă întrebati: “Sunt eu nebun, sau sunt ei cu totii nebuni?” Chiar asa este cu adevărat.

Pentru ca suntem cu totii nebuni! Întreaga lume este nebună. Nebuni dovediti. Singurul motiv pentru care nu suntem închisi la balamuc e acela că suntem atât de mulţi. Deci, suntem nebuni. Trăim întemeiati pe idei nebunesti despre iubire, despre relatii, despre fericire, despre bucurie, despre tot. Suntem într-atât de nebuni, încât am ajuns să cred că, dacă toată lumea este de acord asupra unui lucru, puteţi sa fiti sigur că e greşit! Fiecare nouă idee, orice idee mare, atunci când aceasta a început a fost a unei minorităti formată dintr-un singur om. Acel om numit Iisus Hristos – o minoritate de unul. Toată lumea spunea ceva diferit de ceea ce spunea el. Buddha – o minoritate de unul. Toti spuneau altceva decât el.

Cred că Bertrand Russell a fost cel care a spus: „Orice idee mare începe ca o blasfemie.”

Problema este bine şi corect formulată. Veti auzi o mulţime de blasfemii în cursul acestor zile. „El a hulit” deoarece oamenii sunt nebuni, sunt lunatici, şi cu cât vă veţi da seama mai devreme de acest lucru, cu atât mai bine pentru sănătatea dvs. mentală şi spirituală. Să nu aveti încredere în ei. Să nu aveti  încredere în cei mai buni dintre prietenii dumneavoastră. Ati ajuns să fiti dezamăgiti de cei mai buni prieteni.

Ei sunt foarte smecheri. Asa cum esti si tu în relatiile tale cu toti ceilalti – cu toate că tu probabil nu o stii. Ah, tu esti atât de viclean, de subtil si de iscusit. Îti faci bine numărul! Nu sunt vorbe de laudă din partea mea, nu? Esti pus pe o faptă mare.

 Eu nu sunt aici foarte măgulitor, nu-i asa? Dar repet: Dvs vreti să va treziti. Esti pus pe o faptă mare. Şi tu nici măcar nu sti asta. Vă faceti numărul. Si nici măcar nu stiti asta. Credeti că sunteti atât de iubitor. Ha! Pe cine iubiti? Până si faptul că vă sacrificati, vă face să vă simtiti bine, nu-i asa? „Mă sacrific! Îmi urmez idealul.” ” Dar obtii ceva din asta nu-i asa?”

Primiţi întotdeauna ceva din tot ceea ce faceti, până când vă treziti.  Deci asta este: pasul unu. Vă dati seama că nu vreti să vă treziti. Este destul de greu să vă treziti atunci când aţi fost hipnotizat să gânditi că un petic de ziar vechi este un cec de un milion de dolari. Cât de dificil este să va eliberati de acel petic de ziar vechi.

    Nici renunțarea nu este o soluție  

 De câte ori practicati renuntarea (silită; prin luptă), vă amăgiti. Ce ziceti de asta? Vă amăgiti. La ce renuntati? De câte ori renuntati la ceva sunteti legati pe vecie de lucrul la care renuntati.

 Există un guru în India, care spune: De fiecare dată când vine o prostituată la mine, ea nu vorbeste despre nimic altceva, decât de Dumnezeu. Ea spune: „M-am săturat de această viată pe care o duc. II vreau pe Dumnezeu. Dar de câte ori vine un preot la mine, nu vorbeste despre nimic altceva decat despre sex„.

Foarte bine, când renuntati la ceva, rămâneti fixati pentru totdeauna pe acel ceva. Când vă împotriviti la ceva (luptati cu ceva), sunteti legati de acel ceva pentru totdeauna. Atâta timp cât vă împotriviti (cât luptati), îi dati putere. Îi dati tot atâta putere, câtă folositi ca să vă împotriviti (să luptati). Aceasta include comunismul si toate celalte. Deci trebuie să vă „primiti” si acceptati demonii – pentru că, atunci când vă luptati cu ei, îi întăriti. Nu v-a spus nimeni, niciodata, asta?

 Dacă renunți la ceva, esti legat de acel ceva. Singura cale de a iesi din asta este să privesti prin acel ceva. Nu renuntati prin luptă. Lăsati-vă privirea să treaca prin el. Întelegeti-i adevărata valoare si nu va mai fi nevoie să renuntati la el; vă va cădea doar din mâini. Dar bineînteles, dacă nu vedeti asta, dacă sunteti hipnotizati gândind că nu veti fi fericiti fără un lucru sau altul, sunteti blocati. Ceea ce trebuie să facem noi pentru tine, nu este ceea ce încearcă asa-zisa spiritualitate să facă – adică să te facă să faci sacrificii, să renunti la lucruri. E inutil. Esti încă adormit. Ceea ce trebuie să faceti, este să te ajute să întelegi, să întelegi, să întelegeti. Dacă ai întelege, ai renunta, pur si simplu, la dorinta respectivă. Iată o altă modalitate de a o spune: Dacă te-ai trezi, ai renunta, pur si simplu, la dorinta respectivă.

    Sursa: Anthony de Mello – Trezirea Oamenilor